Singurele două condiții care ar putea evita majorarea taxelor și impozitelor în 2025. Analist economic: „Ne așteaptă un adevărat tsunami financiar”
În Articol
- România se îndreaptă spre un deficit bugetar ce va depăși 138 de miliarde de lei la finele anului, care provoacă îngrijorare la Banca Naţională a României. Guvernatorul Mugur Isărescu recomandă chiar „o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă” pentru ca situația să fie ținută sub control. Aceasta nu exclude, însă, o creștere de taxe.
Reprezentanții mediului antreprenorial, patronate și companii, se așteaptă la majorarea fiscalității în anul următor, asta în ciuda promisiunilor venite din partea politicienilor care nu vor să audă de această variantă.
Aflați la mijloc, o parte din analiștii economici acceptă variantă că majorarea taxelor ar putea să fie evitată în anumite condiții.
Deocamdată, însă, România are cea mai mare inflație din UE, adică o rată anuală a inflației în luna octombrie 2024, comparativ cu luna octombrie 2023 de 4,7%.
Cele două condiții
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că economia se află într-un moment extrem de dificil. Majorarea taxelor de anul viitor, cel mai probabil, pare să fie soluția la care vor să apeleze guvernanții. Există, însă, și alte variante care ar trebui să fie luate în calcul.
Aceste opțiuni văzute de Adrian Negrescu sunt unele cumulative și se referă la:
- Atragerea fondurilor europene
- Un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru în împrumut în condiții avantajoase
„Creșterea taxelor, anul viitor, poate deveni inevitabilă dacă statul nu va reuși să atragă bani din fonduri europene și nu va semna un acord cu FMI. Este esențial pentru ca taxele să nu crească și mă refer la TVA, în primul rând, și apoi la impozitul pe venituri”, a declarat pentru Termene.ro analistul economic Adrian Negrescu.
Creșterea taxelor, varianta mai credibilă
El spune că nu ar trebui să ne mirăm dacă va avea loc o creștere a impozitului pe venituri de la 10% la 15%, în timp ce în cazul dividendelor majorarea ar urma să fie de la 8% la 15%.
Adrian Negrescu atrage atenția că România se află practic într-o stare de pseudostagflație, care provoacă îngrijorare.
„România pune frână în momentul de față, ne aflăm într-o stare de pseudostagflație, cu o activitate economică care lâncezește în ultima vreme și cu o creștere a prețurilor catre continuă în toată România… (…) Este cea mai proastă situație economică în care s-ar putea afla România. Dacă am fi avut recesiune, măcar știam că economia se însănătosește, urmează o perioadă grea, dar apoi ne vom însănătoși. În stagflație, dacă situația se prelungește vor fi efecte directe mai ales în rândul plătitorilor de taxe, cei care muncesc si plătesc venituri la bugetul de stat”, arată Negrescu.
Tsunami financiar
Analistul economic avertizează că, din păcate, se adună tot mai mult nori negri asupra economiei, iar prognozele de presiune economică devin aproape inevitabile.
„Ne așteaptă un adevărat tsunami financiar, în care statul, din păcate, va juca rolul principal, acela de vector al problemelor economice generate tot de el însuși prin inflație, cresterea de taxe, decizii neinspirate legate de lipsa de susținere pentru economia reală”, declară Negrescu.
În același timp, Negrescu consideră că „dieta” anunţată de guvernatorul Mugur Isărescu va fi ori una cu iz de „foamete”, ori pacientul România va trece direct la „terapie intensivă”, cu intervenţia „chirurgilor” de la FMI.
„Condiţiile le ştim deja – scăderea cheltuielilor, creşterea taxelor, o austeritate care va avea mai mult iz de terapie intensivă decât de cură de slăbire. Singura şansă ca România să evite un acord cu FMI şi să nu crească taxele este să atragă toţi banii restanţi din PNRR – circa 16 miliarde pentru 2025 şi să colecteze la buget cu cel puţin 15 miliarde de euro mai mult decât în 2024. Asta ar însemna, însă, ca economia să performeze, să duduie în anul viitor, ceea ce sunt slabe şanse, având în vedere actualul context economic”, afirmă Negrescu.
Program de corecție macro-economică
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, marți, că orice ajustare înseamnă o strângere a curelei, întrucât pentru reducerea deficitului extern şi a deficitului public trebuie să fie adaptat consumul intern la nivelul producţiei.
El spune că se poate concepe şi ”o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă”, caz în care ”durerea este mai mică” şi efectul mai bun.
„Ne aşteptăm la un program de corecţie coerent. Bineînţeles, cu sprijin politic puternic, pentru că orice corecţie, orice ajustare înseamnă pe undeva o strângere a curelei. Să reduci deficitul extern, ca şi deficitul public, înseamnă că îţi adaptezi consumul intern la nivelul producţiei. Dar pe de altă parte, ştim foarte bine că nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate concepe şi o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă, ca să mă exprim aşa, şi atunci şi durerea este mai mică şi efectul este mai bun. Acest mix de politici fiscal bugetare şi de venituri îl aşteptăm şi în funcţie de el vom defini politica monetară”, a spus guvernatorul BNR.
România, campioană la inflație
Rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna octombrie 2024, la 4,67%, de la 4,62% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,75%, cele nealimentare cu 3,45%, iar serviciile cu 7,66%, potrivit datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS).
În luna septembrie, România a fost, pentru a şaptea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, cu un avans anual al preţurilor de 4,8%, conform Eurostat.
Datele INS indicau, însă, o rată anuală a inflaţiei, în luna septembrie 2024, de 4,62%, față de 5,1% în august.