Afacerile agroalimentare dispun de materie primă, dar nu pot transforma cerealele în carne

• Agricultura românească trece prin transformări majore, din cauza secetei. Structura culturilor s-a schimbat foarte mult în ultimii ani, când s-a dovedit că porumbul, dar și alte culturi înființate în primăvară n-au nicio șansă din cauza secetei.

A scăzut porumbul, dar cresc suprafețele cultivate în toamnă cu cereale, dar și cu rapiță, chiar dacă și aceasta este o cultură destul de pretențioasă.

Pe de altă parte, deși porumbul în condiții normale este cea mai rentabilă cultură, fermierii își pun întrebarea: la ce bun să cultivi porumb când nu ai zootehnie, știut fiind faptul că efectivele de animale sunt în cădere liberă.

Deși randamentele la hectar s-au micșorat, România continuă să se numere printre cei mai mari exportatori de porumb din UE.

Producție la jumătate, în doi ani

În ultimii doi ani, suprafețele cultivate cu porumb s-au redus cu circa 450.000 hectare, iar tendința va continua probabil, din cauza secetei. Dacă în 2018, producția medie ajungea la 7,6 tone/ha, în ultimii doi ani a fost sub 4 tone/ha, ceea ce ne face să pierdem teren la nivel european. Specialiștii spun că ar trebui să ne obișnuim cu ideea că în anumite zone din România nu se va mai putea face porumb, atât timp cât nu se irigă. Ialomița, Constanța sau județele din zona Moldovei sunt o dovadă în acest sens.

„Asistăm la o scădere drastică a culturii porumbului. În 2021, România avea cea mai mare suprafață cultivată cu sămânța hibridă. Nu se mai atinsese până atunci așa ceva, ajunsesem să nu mai fim coada Europei la producția medie pe ha, pentru că nu depășeam 4 tone/ha, iar în 2021 am atins 6 tone/ha”, spune Maria Cîrjă, Marketing Manager România & Moldova Corteva Agriscience.

Suprafețe mai mici cu 450.000 ha

Din păcate, în doar doi ani, s-au pierdut aproape 450.000 ha din cauza secetei, care a dijmuit serios producția. În unele zone, culturile au fost calamitate total, statul fiind nevoit să acorde despăgubiri.

„De la 2 milioane ha în sezonul 2021/2022 am ajuns la 1,4 milioane de ha, în doi ani România a pierdut peste 450 000 ha de porumb, este foarte grav. … am asistat în această toamnă la o creștere a suprafețelor cu cereale în România, cu rapiță. Ne-am adaptat imediat, ne-am dus către culturi de toamnă, care trec mai ușor, care ne asigură o supraviețuire din punct de vedere economic, dar vom avea probleme cu rotația culturilor”, avertizează Cîrjă.

Aceasta le atrage atenția fermierilor că trebuie să conducă foarte bine suprafețele deținute și să gândească cu atenție structura culturilor în următorii ani, mai ales că provocările de ordin climatic sunt tot mai mari.

O cultură rentabilă, dar să existe apă

Mircea Chipăilă, un fermier cunoscut din județul Constanța, spune că el în ferma lui nu mai pune de vreo 10 ani porumb, pentru că nu are condiții de irigat. Pentru porumb trebuie minimum 600 litri de apă/mp din septembrie până în septembrie anul următor, iar ideal ar fi să ai 700-800 litri/mp. Acolo unde se obțin producții de 10-12 tone/ha trebuie asigurată o cantitate de minimum 1000 litri/mp de apă, arată fermierul.

„Floarea soarelui vrea minimum 550 litri de apă pe metri pătrați, rapița minim 500 de litri, doar cerealele fac producție la 250 – 350 de litri, sunt singurele plante care fac față în condiții de stres. Porumbul aduce cele mai mari  beneficii, dacă ai reuși să ai condiții de apă. Zece tone de porumb la hectar îți schimba viața, fata de 5 tone/ha de grâu, este la dublu pe aceeași cheltuială cumva”, afirmă Chipăilă.

Acesta declară și el că în ultimele două-trei decenii suprafețele semănate cu porumb s-au redus drastic, ținând cont de provocările climatice.

„În România, jumătate din teren era cultivat cu porumb. Acum 25-30 de ani, când am început eu să fac agricultură, în Constanța erau 70.000-80.000 ha de porumb, astăzi sunt 5000 ha”, mărturisește Chipăilă.

De trei ori mai mult decât necesarul

Fermierul constănțean consideră că producțiile agricole realizate în România sunt oricum de trei ori mai mai mari dacă luăm pe fiecare cultură în parte, raportat la necesar.

”A crescut mult rapița, în acest an, am ajuns la 1,2 milioane hectare față de 300.000 ha, în mod normal, ceea ce s-a pierdut la porumb, s-a recuperat la rapiță, planta cea mai sensibilă la o grindină, o furtună”, arată agricultorul.

El mai spune că, acum, suprafețele cu grâu se mențin la 2-2,5 milioane ha, la rapiță este vorba de aproximativ 1,2 milioane ha, față de 500.000 ha în general, iar la orz vorbim de 300.000 ha. Este așteptat totuși să crească suprafața de floarea soarelui în primăvară.

”Nici nu-i tragic dacă n-ai porumb, atât timp cât nu există zootehnie”, concluzionează Chipăilă.

Lider european la exportul de porumb

România a fost liderul detașat al UE la exportul de porumb în sezonul 2023-2024. Țara noastră a vândut către țările terțe peste 2,7 milioane de tone de porumb în perioada 1 iulie 2023 – 11 iunie 2024, conform datelor AGRI Column.

România este urmată de țări precum Polonia, cu 548.390 de tone de porumb, Franța cu 383.378 de tone, Bulgaria cu 61.026 tone și Lituania cu 35.666 tone.

În sezonul actual, adică în perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, Polonia a trecut pe prima poziție cu 218.554 de tone, în timp ce România a căzut pe locul doi cu volume de 202.833 de tone. La nivelul UE a fost înregistrat un recul de 46%, față de perioada similară din 2023.