Cum se explică rata mică a șomajului din România în condițiile crizei forței de muncă din economie

Nivelul șomajului în România este sub cel al Uniunii Europene, țara noastră având o rata de angajare mult mai bună față de economii puternice cum ar fi cele din Spania, Italia, Suedia sau Franța. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă depășește un milion de persoane la noi în țară, susține directorul Confederației Patronale Concordia.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Eurostat, în ianuarie 2023 la nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene rata șomajului era de 6,1%, nivel păstrat constant în ultimele șase luni (august 2022 – ianuarie 2023).

În ceea ce privește zona euro și cele 19 state componente, nivelul este mult mai mare, de 6,7%, cu o singură oscilație (6,6% în octombrie 2022) înregistrată în intervalul august 2022 – ianuarie 2023.

Piața muncii din România față de cea din UE

Din perspectiva clasamentului, România ocupă poziția de mijloc, a 14-a, în grupul celor 27 de țări membre UE.

Datele sunt mult mai relevante raportat la nivelul maxim și cel minim de ocupare pe piața muncii.

Din această perspectivă, cel mai prost stăteau în ianuarie 2023 din perspectiva șomajului:

• Spania (13%);
• Grecia (10,8%);
• Italia (7,9%);
• Cipru (7,4%);
• Suedia (7,3%);
• Franța (7,1%);
• Portugalia (7,1%);
• Finlanda (7,1%).

Cu 5,6%, România se află între Belgia (5,8%) și Estonia (5,2%)

Campionii ocupării forței de muncă

Două țări din fostul lagăr comunist sunt cele care aveau cele mai bune performanțe în ianuarie 2023 la nivelul Uniunii Europene. Cea mai mică rată a șomajului se înregistra în:

• Cehia (2,5%);
• Polonia (2,8%);
• Germania (3%);
• Malta (3%);
• Slovenia (3,2%);
• Olanda(3,6%);
• Islanda (3,6%);
• Norvegia (3,7%);
• Bulgaria (3,8%);
• Ungaria (3,8%).

Situația șomajului în România

Conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în ianuarie 2023 erau înregistrați 242.063 șomeri din care 112.994 erau femei. Foarte puțini dintre ei mai erau în plată – 46.260 (25.910 femei), restul de 195.803 nu mai beneficiază de indemnizația de șomaj.

În trei județe numărul lor depășea nivelul de zece mii. Este vorba de 

• Galați – 10.091 șomeri,
• Suceava 11.074 și
• Dolj 17.165.

Lor li se poate alătura municipiul București, cu  12.789 șomeri (trebuie ținut cont de dimensiunea demografică a acestuia, la nivelul a cinci – șase județe de dimensiuni medii).

La polul opus, sub o mie de șomeri numără un singur județ: Ilfov – 913.

Explicații, șomerii tineri vs asistați sociali

Reprezentanții Ministerului Muncii, dar și ai organizațiilor patronale ne-au declarat că șomajul din România este „unul coafat” de faptul că multe persoane nu sunt interesate să se declare în șomaj pentru simplu fapt că nu doresc să caute un loc de muncă. Este vorba de persoanele care primesc ajutoare sociale de primării sau de la Ministerul Muncii.

O altă problemă a pieței de muncă este faptul că tinerii nu mai sunt interesați să lucreze după terminarea studiilor liceale sau cele superioare.

Cu o rată a șomajului de 22,2% în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, România ocupă anul trecut a patra poziție în clasamentelor țărilor membre ale UE, după Spania, Grecia și Suedia.

La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,5% în decembrie 2022. România are printre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor dintre statele membre ale Uniunii Europene, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

„La vârsta de 15 ani, aproape 100 % din populația UE și a statelor membre este încă la școală. Pe măsură ce tinerii îmbătrânesc, mulți intră în forța de muncă, devin angajați, șomeri sau rămân în afara forței de muncă. Nu toți tinerii fac această tranziție la aceeași vârstă, așa că are loc o creștere treptată a numărului de tineri în forța de muncă”, apreciază reprezentanții Eurostat.

Statistici bune, realitate alarmantă

În ciuda statisticilor europene relativ bune, deficitul de forță de muncă depășește un milion de persoane la noi în țară, susține directorul Confederației Patronale Concordia. Domeniile care se confruntă cu un deficit accentuat în acest moment sunt Construcțiile, HoReCa, urmate îndeaproape de industria Transporturilor. Ultima are un deficit de aproape 80.000 de șoferi.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2021, și în agricultură lucrau cu aproximativ 20% mai puțini oameni decât la începutul anilor 2.000, cu toate că salariile au crescut. Firmele din domeniu recrutează studenți încă din ultimul an de facultate și le oferă salarii nete și de peste o mie de euro pe lună.

„Investiția în pregătirea de fermieri, tineri fermieri, e o investiție în oameni care nu vor pleca din țară pentru că odată ce ei au învățat lucrurile astea, munca lor e așteptată, e apreciată”, este de părere Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Exodul

Dacă ne referim strict la Construcții, de exemplu, datele de la Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) indică faptul că aproximativ 700.000 de conaționali de-ai noștri muncesc pe șantierele din străinătate, în timp ce în țară ar fi nevoie de sute de mii de muncitori, pe lângă cei cca. 300.000 aflați deja în câmpul muncii. Lipsa de personal aduce probleme pentru întreg sectorul, o firmă nu se poate dezvolta fără lucrători, proiectele nu pot fi duse la îndeplinire etc.

„Piața cere, însă tinerii, noua generație, nu vor să vină spre acest domeniu. Este un domeniu greu, nu este elegant ca alte domenii, dar dacă nici acum nu realizăm că este extrem de necesar în continuare (acest sector), să nu ne mirăm că nu lipsa banilor va face ca nici 25% din ceea ce ne propunem şi am putea să facem să nu ducem la bun sfârșit, ci lipsa forței de muncă”, afirmă Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).

Românii ezită să-și schimbe specializarea

Analiști de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D şi în programarea roboților industriali și a mașinilor automate de producție CNC, specialiști Big Data, experți în digital transformations și managementul calității, profesioniști în digital sales, digital customer service si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate, sunt doar câteva dintre joburile noului val tehnologic (Industry 4.0) pentru care există o cerere semnificativă pe piața forței de muncă.

Cu toate acestea, dar și a salariilor care port ajunge și la 2.000 de euro pentru aceste slujbe, românii nu sunt interesați să urmeze cursuri de profesionalizare pentru a ocupa aceste poziții.

Potrivit datelor Eurostat, în 2020, doar 1,6% dintre angajații din România au urmat cursuri de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%.

În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O statistică similară a Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.

În aceste condiții, 7 din 10 manageri de companii spun că este dificil să găsească angajați specializați în piața forței de muncă, în timp ce aproape 60% dintre ei spun că reușesc să găsească specialiști abia după 6-9 luni de la postarea anunțului de recrutare, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

E nevoie de tot mai mulți străini

România încearcă să compenseze această pierdere a populației active prin aducerea în țară a tot mai multor muncitori străini, preponderent asiatici. 

La 340.000 de persoane din alte state care muncesc în țara noastră se poate ajunge până la finalul anului în curs, așa cum a mai scris termene.ro încă de luna trecută. Deja, pe plaiurile mioritice trăiesc și lucrează peste 200.000 de muncitori din alte țări, în special din Asia.

România nu a reușit să profite de valul de imigranți pentru a-i integra pe piața munci autohtone. De la începutul războiului din Ucraina, au intrat în România aproape 3,5 milioane de ucraineni, dintre care aproximativ 100.000 s-au stabilit temporar în țara noastră, conform datelor guvernului român. Numărul contractelor de muncă ale cetățenilor ucraineni încheiate după 24 februarie 2022 este de aproape 7.561, în baza informațiilor obținute Ministerului Muncii.