Cele trei hibe importante din bugetul României pe 2025, conform experților Consiliului Fiscal

• Consiliul Fiscal a publicat, în această săptămână, analiza sa asupra Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2025, precum și a Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2027. Specialiștii instituției independente au observat trei hibe importante în modul în care a fost construit bugetul pe 2025.

În opinia experților din cadrul Consiliul Fiscal, ținta de deficit de 7% din PIB stabilită pentru 2025 este una ambițioasă și impune măsuri concrete atât în privința cheltuielilor, cât și a veniturilor.

„România are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este doar începutul corecției macroeconomice, iar măsuri suplimentare vor fi necesare și în anii următori. Corecția este esențială pentru reducerea deficitului de cont curent și diminuarea presiunii asupra monedei naționale”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Consiliul Fiscal este o instituție independentă din România, înființată pentru a analiza și evalua politicile fiscal-bugetare ale guvernului. Acesta oferă opinii și recomandări privind bugetul de stat, strategia fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice.

Principalele hibe din bugetul României

• Deficitul de cash este mai mare

Execuția bugetară pentru 2024 a indicat un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind estimările inițiale și cele de la rectificarea din septembrie.

Potrivit Consiliului Fiscal, cheltuielile suplimentare din 2024 au fost în mare parte de natură permanentă, complicând și mai mult corecția macroeconomică. Luând în calcul toate aceste aspecte, Consiliul Fiscal consideră că un deficit cash realist pentru 2025 s-ar situa în jur de 7,7% din PIB.

• Veniturile vor fi mai mici în realitate

Consiliul Fiscal estimează că veniturile reale ar putea fi cu aproximativ 9,7 miliarde de lei mai mici decât țintele asumate în proiectul de buget. În plus, identifică un necesar suplimentar de cel puțin 4,5 miliarde de lei pentru cheltuieli cu bunuri și servicii, precum și pentru dobânzi, ceea ce ridică riscuri suplimentare privind respectarea limitelor bugetare pentru salarii și asistență socială.

• Deficitul prea mic din teorie

Pentru 2025, bugetul este construit pe o țintă de deficit de 7,04% din PIB, în scădere cu 1,61 puncte procentuale față de anul anterior. Totuși, ajustarea reală este mai dificilă decât pare, deoarece recalcularea pensiilor va avea un impact considerabil asupra cheltuielilor.

Aspectul pozitiv

Un aspect pozitiv remarcat de Consiliul Fiscal este alocarea semnificativă de fonduri pentru investiții – 7,8% din PIB în 2025.

Resursele europene și fondurile proprii trebuie să contribuie la dezvoltarea infrastructurii, tranziția energetică și sprijinirea producției de bunuri exportabile, reducând astfel dependența de importuri.

Mărfurile românești vor fi căutate mai puțin în UE

În prezent, exporturile României se duc în proporție de aproape 70% spre statele membre ale Uniunii Europene. Însă, această piață este și ea lovită de stagnare sau recesiune. Fapt ce ar putea duce la o competivitate mai mare pentru produsele din România.

Conform analizei Consiliului, economia europeană rămâne vulnerabilă în fața unor șocuri succesive – pandemia, criza energetică, schimbările climatice și războiul din Ucraina. Aceste evoluții au afectat stabilitatea piețelor financiare și au îngreunat accesul la finanțare pentru economiile cu deficite ridicate, precum România.

În acest cadru, bugetul pentru 2025 este construit pe necesitatea inversării tendinței de creștere a deficitului. Nu doar Planul Bugetar-Structural impune acest lucru, ci și necesitatea menținerii ratingului de țară și evitarea retrogradării la nivelul „investment junk”.

În prezent, România înregistrează cele mai mari costuri la împrumuturi dintre statele membre UE.

România, sub procedura de deficit excesiv

România se numără printre cele opt state din Uniunea Europeană aflate sub incidența procedurii de deficit excesiv, înregistrând cel mai mare dezechilibru bugetar.

Deși autoritățile au ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru o ajustare fiscală graduală, obiectivul final este reducerea deficitului de la peste 9% din PIB, incluzând recalcularea pensiilor, la sub 3% din PIB.

În acest context, în noiembrie 2024, Consiliul Fiscal a aprobat Planul Bugetar-Structural al României, menționând necesitatea implementării unor reforme de amploare pentru atingerea obiectivelor stabilite.