„Taxa pe stâlp” va majora costurile de producție chiar și cu până la 30%, susțin antreprenorii

• Mediul de afaceri a fost luat oarecum prin surprindere de intenția guvernanților de a introduce „taxa pe stâlp” sau taxa pe construcții, apărută, în 2014, pe vremea Guvernului Ponta cu un cuantum al impozitului de 1,5% din valoarea construcțiilor. Ea a fost în vigoare până la 1 ianuarie 2017 și n-a adus la buget veniturile scontate de autorități.

Acum, se vorbește din nou de „taxa pe stâlp” de pe urma căreia autoritățile speră să mai aducă ceva bani la bugetul statului. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că până la finele lunii martie vor fi finalizate normele metodologice, așa cum prevede Ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare. În acest sens, urmează să fie consultați repezentanții tuturor sectoarelor de activitate pentru a se stabili modul în care va fi aplicat impozitul.

Măsura provoacă îngrijorare mare în rândul oamenilor de afaceri, care spun că este prea din scurt. Pentru sectoarele care oricum pierduseră de la 1 ianuarie facilitățile fiscale – IT, construcții și agricultură constituie încă o lovitură în plus, care duce la o majorare semnificativă a costurilor de producție. În agricultură, de exemplu, ajunge undeva la 30%, după cum spun fermierii.

Unul dintre sectoarele care vor fi printre cele mai afectate de taxa de stâlp va fi agricultura. Așa cum se știe, fermierii dețin capacități de stocare – depozite, silozuri, magazii – a producției agricole, iar în unele dintre cazuri acestea ajung chiar și la zeci de mii de tone, ceea ce înseamnă sume considerabile pe care ar trebui să le plătească.

Fermierii, îngrijorați

„Eu am silozuri, investiții mari în depozitare, în magazii, am capacitate pentru 20 000 de tone și mă trezesc acum cu acest impozit care o să vină peste mine, nu văd cum o să ieșim din asta. Au venit toate măsurile brusc și nu etapizat, acum, ne-au luat cu toate aceste modificări (n.red – eliminare facilitaților fiscale pentru agricultură și industria alimentară). Din informațiile mele majoritatea fermierilor au probleme în România, ferească D-zeu de un an dificil secetos”, a declarat pentru Termene.ro Marian Popa, un cunoscut fermier din județul Teleorman care lucrează circa 1.500 ha de teren agricol.

Agricultorul spune că este greu să mai faci performanță în condițiile actuale, mai ales că dacă se pun la socoteală noile taxe și impozite costurile se majorează cu circa 30%.

„Un 30% va veni în plus, eliminarea facilităților fiscale, taxa pe stâlp și alte lucruri cred că vor spori cheltuielile cu 30%, este ceea ce simt eu acum. Nu ai cum să faci performanță din punctul meu de vedere în aceste condiții, nu reușeam noi nici când erau facilitățile, darmite acum”, afirmă Marian Popa.

După aproape 45 de ani de muncă în sector, fermierul recunoaște că, la acest moment, este debusolat de-a dreptul.

„Stau și mă gândesc cum să fac față la aceste măsuri anti-producție. Eu am muncit atât ca să-mi fac o exploatație așa cum este acum și să ajung să asist la aceste lucruri, să devin un neputincios”, mărturisește cu amărăciune Marian Popa.

Efect zero în 2014

Sorin Orzac, directorul executiv al Asociației Întreprinzătorilor Maramureș și prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Patronatului Român, în schimb, nu crede că taxa pe stâlp va intra în vigoare în acest an. Nu de alta, dar când a fost instituită, în 2014, nu a avut prea mare efect.

„Eu zic că nu va fi taxa pe stâlp, în acest an. N-a avut niciun efect în trecut, nu s-a întâmplat mai nimic și nici n-o să o pună, pentru că s-a văzut că efectul nu a fost cel scontat”, a declarat pentru Termene.ro Sorin Orzac.

De altfel și fostul premier Victor Ponta a recunoscut că „taxa pe stâlp” a fost eliminată, de la 1 ianuarie 2017, întrucât nu a adus banii așteptați la buget și pentru că a stricat lucruri care mergeau bine.

Sorin Orzac mai spune că toate noile măsuri fiscale intrate în vigoare în acest an sunt rezultatul guvernării de până acum și să nu ne mire dacă în 2026 guvernanții vor majora taxele.

„Era foarte clar că există un dezechilibru al statului și că va trebui să se întâmple ceva, au început să lucreze și la cheltuielile cu bugetarii. Își dau seama că nu este un echilibru perfect și probabil de la anul se gândesc să mărească taxele, este o chestie normală, naturală, așa se întâmplă când nu ai grijă de viitorul unei companii sau al unui stat”, afirmă antreprenorul din Baia Mare.

În opinia lui, n-ar fi exclus să asistăm la o majorare a TVA la 21% și a impozitului pe profit la 18%, nu însă în acest an. Este foarte important să existe un program bine gândit pe un orizont pe mai mulți ani, mai arată antreprenorul.

Anunțul de la Finanțe

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat, în urmă cu câteva zile că normele metodologice cu privire la impozitul pe construcții aprobat deja de Guvern prin OUG 156/2024 vor fi finalizate până la finele lunii martie.

În acest sens, urmează să fie invitați la discuții repezentanții tuturor sectoarelor de activitate.

„Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea. Am început elaborarea normelor, am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit. Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale, pe transport de energie avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu. Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. … (…)Agricultura – construcții speciale, silozuri, platforme și acolo. Deci, fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța”, a declarat pentru Agerpres Tanczos Barna.

Impozit de 1%

Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare (‘Ordonanța trenuleț’), aprobată la finele anului trecut, prevede că ‘impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX.

Sub incidența acestor prevederi intră și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri’.

Impozitul pe construcții pentru companii, cunoscut și ca „taxa de stâlp″ a mai fost în vigoare în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2016, în vremea guvernării lui Victor Ponta.

Venituri estimate

Puternic contestat de specialiști și mediul de afaceri, impozitul ar urma să genereze, potrivit estimărilor, venituri de câteva miliarde de lei.

Consultantul fiscal Gabriel Biriș a calculat că din impozit se vor strânge circa 500 de milioane de euro, în timp ce fostul ministru de Finanțe Gheorghe Ialomițianu aprecia pentru Termene.ro că din taxă s-ar putea obține 2 – 3 miliarde de lei.

Analiștii Credit Swiss au calculat că peste 600 de milioane de lei se vor obține doar de la marile companii listate, din care 290 de milioane de lei prin aportul Petrom și 206 milioane de lei prin cel al Hidroelectrica. Introdus în premieră în urmă cu 10 ani, inițial sub forma unei cote de 1,5% (în 2014  și de 1% în 2015) din valoarea construcțiilor (altele decât cele pentru care se plătește impozit pe clădiri), impozitul a generat în primul an venituri de 1,5 miliarde de lei.

Cele mai corecte estimări cu privire la veniturile din 2025 se vor putea face după apariția normelor de aplicare, iar oficialii au anunțat că își rezervă trei luni pentru elaborarea acestora.