Esența zilei, 21 februarie. Ministrul Agriculturii: ”Tomata”, ”Usturoiul”, ”Rabla pentru tractoare” continuă și în 2025, dar cu modificări
În Articol
- Azi e vineri, 21 februarie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.
Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.
Ministrul Agriculturii: ”Tomata”, ”Usturoiul”, ”Rabla pentru tractoare” continuă și în 2025, dar cu modificări
Programele ”Tomata”, ”Usturoiul”, ”Rabla pentru tractoare” vor continua și în 2025, însă vor suferi modificări în ceea ce privește sistemul de finanțare sau de depunere, a declarat pentru Agerpres ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
”Anul acesta schimbăm sistemul de finanțare al Programului Tomata. Am fost deja în două bazine legumicole din România și am discutat cu fermierii. Va fi programul ‘Tomata și alte legume în spații protejate’ și vom finanța fiecare mie de metri pătrați cu 1.500 de euro. Asta înseamnă că un fermier care are 5.000 de metri pătrați poate lua 7.500 euro, nu doar 3.000 de euro, dar vreau să încurajăm să cultive și celelalte legume. Vorbim aici de spanac, salată, ceapă verde, ardei kapia, ardei gras, ardei Bianca. Sunt mai multe legume pe care le-am stabilit cu fermierii”, a precizat Florin Barbu. El a explicat că fermierii vor fi obligați, în funcție de suprafața pe care o dețin, să cultive și alte legume, nu doar tomate, astfel încât să existe legume românești pe tot parcursului anului, nu doar tomate în anumite perioade și în cantități foarte mari.
Pod nou peste Prut, la Albița. A fost emis acordul de mediu. Podul vechi va fi demolat
A fost emis acordul de mediu pentru un nou pod rutier peste Prut, în locul celui existent, la Albița (RO) – Leușeni (MD), acesta fiind cel de-al doilea pod rutier peste Prut pe care România îl va construi, după cel de la Ungheni, a anunțat vineri secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, scrie Economica.net.
Potrivit lui Scrioșteanu, podul peste Prut de la Albița (RO) – Leușeni (MD) va contribui la îmbunătățirea traficului rutier dintre Republica Moldova și România și va fi și un punct de conexiune între viitorul Drum Expres Tișița-Albița și drumul de patru benzi care va asigura accesul la punctul vamal de pe teritoriul Republicii Moldova.
Surse: Guvernul a adoptat legislație prin care poate să îi demită pe șefii aleși incorect la companiile de stat
Guvernul a adoptat în ședința de joi o ordonanță de urgență prin care va putea să îi demită pe șefii aleși incorect la companiile de stat , fără să riște ca aceștia să dea statul în judecată și să câștige, cum au făcut mulți șefi ai Translelectrica, au declarat surse guvernamentale pentru Economedia.
Cei demiși vor primi compensații care acoperă 6 luni de indemnizații, conform surselor. Schimbarea a fost adoptată pentru că altfel România risca să piardă 300 de milioane de euro din PNRR, pentru că nu ar fi ales corect șefi noi la companiile de stat.
Guvernul cedează în fața grevelor din energie: Angajații companiilor listate pot primi măriri salariale
Guvernul a aprobat o serie de derogări de la ordonanța-trenuleț, care vizează, printre altele, și companiile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și filialele acestora, au declarat, pentru HotNews.ro, surse din sectorul energetic.
Aceste companii pot acorda majorări salariale angajaților în acest an. Aceasta după ce angajații mai multor companii din energie listate la bursă, precum Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, au amenințat că vor intra în grevă.
Realitatea deficitului comercial al SUA cu UE: Mare parte provine de la companiile americane din Irlanda și este stimulat de regimul fiscal al Americii
Propunerea administrației Trump de a impune tarife vamale asupra Europei din cauza deficitelor comerciale cronice ale SUA, inclusiv prin luarea în calcul a TVA, nu ia în calcul principalii factori care alimentează creșterea acestor deficite, arată datele comerciale analizate de economiștii Council on Foreign Relations (CFR.), potrivit CursDeGuvernare.ro.
Nu doar că SUA au un surplus pe servicii care egalizează relația comercială, în termeni de deficit total (sume brute în miliarde de dolari), dar mare parte din deficitul cu bunuri provine din faptul că marile companii farmaceutice americane, active din punct de vedere fiscal inclusiv în Irlanda, fac exporturi masive către SUA.
Numărul firmelor în dificultate, mai mare la începutul lui 2025 decât în anul pandemiei
Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an, în diverse stadii – dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată – cifra reprezentând un record al ultimilor cinci ani, cele mai multe firme cu probleme fiind consemnate în București și județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov, arată o analiză Sierra Quadrant, dată vineri publicității, scrie Agerpres.
Potrivit sursei citate, numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nivel dublu față de cel din perioada crizei economice din 2008-2009.
”Economia a încetinit semnificativ în 2024, înregistrând o creștere de numai 0,9%, cea mai scăzută din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%). Inflația record din România, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte”, se arată în comunicat.
Fonduri de la elvețieni. Marcel Ciolacu: „Vrem ca generația tânără să învețe MESERII căutate pe piața muncii”
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat joi importanța colaborării dintre România și Confederația Elvețiană, cu ocazia semnării a cinci acorduri de finanțare în cadrul Programului de cooperare româno-elvețian.
„Semnăm astăzi un număr important de acorduri care ne vor permite realizarea unor programe pentru reducerea disparităților economice și sociale în România, prin contribuția fondurilor elvețiene (…) Ne dorim să continuăm dialogul cu Confederația Elvețiană pentru a atrage noi investiții elvețiene în România și pentru a valorifica potențialul unor domenii precum digitalizarea, cercetarea și inovarea”.
Programul vizează sectoare-cheie, precum susținerea IMM-urilor, reducerea șomajului în rândul tinerilor, siguranța publică, protecția mediului, eficiența energetică și consolidarea sistemelor sociale, potrivit Gandul.ro.
Tanczos Barna: România a promis prin PNRR că va taxa mașinile poluante. Trebuie avut în vedere şi gradul de suportabilitate şi puterea de cumpărare a cetăţenilor
România a promis în 2021 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) că va face o reformă şi în ceea ce priveşte taxarea mijloacelor de transport care sunt poluante, iar lucrurile trebuie gândite astfel încât cei care poluează mai mult să plătească mai mult, dar trebuie avute în vedere şi gradul de suportabilitate şi puterea de cumpărare a cetăţenilor, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Transporturilor, Tanczos Barna.
„România a promis în 2021, prin PNRR, că va face o reformă şi în ceea ce priveşte taxarea mobilităţii sau taxarea acelor mijloace de transport care sunt poluante, care emit dioxid de carbon şi gaze cu efect de seră şi, proporţional, cele care emit mai puţin vor fi impozitate cu impozit mai mic, mai redus. Aici sarcina este la Ministerul Transporturilor pe tot ce înseamnă mobilitate verde, tot ce înseamnă reducerea emisiilor de carbon pe partea de mobilitate. Acolo sunt deja câteva propuneri făcute, câteva proiecte elaborate de minister pe impozitarea transportului de marfă, de exemplu, în funcţie de distanţă, în funcţie de tonaj, sunt mai multe variante”, a precizat Barna Tanczos, potrivit Economica.net.
Blocaj în relația dintre 2 coloși energetici – unul de stat, celălalt privat – parteneri în proiecte-cheie de înlocuire a centralelor pe lignit din Oltenia
Cele 5 societăți de proiect controlate în proporții egale de compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO) și de Tinmar Energy a antreprenorului Augustin Oancea au lansat licitații de contractare a lucrărilor de construire a unei centrale pe gaze de 475 MW și a 4 parcuri fotovoltaice ce însumează 280 MW, proiecte cofinanțate nerambursabil din Fondul de Modernizare al UE ce fac parte din planul de restructurare și decarbonare al Complexului, aflat în întârziere semnificativă.
Însă relațiile dintre cei doi parteneri, fiecare cu un rulaj anual de mai multe miliarde de lei, au ajuns într-un blocaj.
Neînțelegeri au apărut după ce, anul trecut, Oancea a decis divizarea Tinmar Energy și transferul către o altă firmă din grup, arată Profit.ro.