O politică economică de izolare față de Uniunea Europeană, propusă de tot mai multe partide care au reușit să intre în parlament sau de candidați care s-au înscris pentru funcția de președinte al României, va atrage și costuri mai mari de creditare, dar și o monedă națională mai slabă în raport cu euro și dolarul.
„Fără să comentăm cine și ce politică adoptă, pot spune că o economie în dezvoltare, precum cea a României, va avea de suferit din punct de vedere al accesului la finanțare. Va avea de suferit populația, care va plăti dobânzi mai mari pe creditele pe care doresc să le facă. Va avea de suferit și bugetul public, din cauza faptului că nu va avea de unde să se împrumute extern la dobânzi care ar putea fi sub 10%. Statul va apela la populație și firme, iar atunci se va ajunge la o lipsă de finanțare a investițiilor”, ne-a explicat un expert bancar.
Ministerul de Finanțe a scos pe piață lichidități de 6 miliarde de euro
„Apoi, populația va avea de suferit și practic în primii doi ani, când vor vedea că leul se devalorizează în raport cu euro, până când economia va intra într-o rutină izolaționistă și se va stabiliza cursul la un minim. Când vor dori să plece în străinătate, vor vedea că un city-break în Italia nu mai este posibil cu două salarii medii, ci va fi nevoie de trei-patru luni de muncă”, ne-a mai spus acesta.
Doar două săptămâni sub amenințarea unui regim izolaționist față de Uniunea Europeană au afectat bugetele naționale și indirect pe cele ale contribuabililor.
Ministerul Finanțelor a cheltuit șase miliarde de euro din rezerva Trezoreriei pentru a acoperi golurile de lichiditate generate de dificultățile de finanțare întâmpinate de stat, ca urmare a instabilității politice, a precizat ministrul Marcel Boloș.
Scoaterea acestei sume din buffer a sprijinit și cursul de schimb, asigurând o cerere mare de lei într-un context tensionat care a favorizat ieșiri de capital din țară.
„În momentul de față, am scos o cantitate destul de însemnată de monedă și euro – șase miliarde de euro am scos din buffer – dar este o perioadă pe care trebuie să o trecem cu bine”, a mai afirmat ministrul Finanțelor, înaintea ședinței de Guvern.
Și BNR a folosit rezerve de 1,6 miliarde de euro
Conform unei prezentări făcute de Ministerul Finanțelor pentru investitorii străini, în octombrie, nivelul bufferului era suficient pentru a asigura nevoile de finanțare ale statului pentru aproximativ patru luni. Nivelul acestui buffer este confidențial, deoarece potențialii investitori l-ar putea folosi ca argument pentru a solicita dobânzi mai mari, de exemplu, în situația în care acesta ar fi redus.
„Prima reacție este cea a băncilor, care nu mai oferă acum disponibilități bănești și nu mai oferă pentru deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem. Sigur, este o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern, pentru a stabili și definitiva politicile bugetare ale României, și sperăm ca această criză să înceteze cât de curând”, a explicat Boloș.
Scoaterea pe piață, din rezervă, a lichidităților nu înseamnă că banii au fost cheltuiți. „Înseamnă însă că, dacă România nu va fi privită mai bine pe piețele internaționale, Ministerul de Finanțe va trebui să se împrumute și mai mult, iar dobânzile vor fi mult mai mari. Iar, dacă va dori să-și refacă rezerva, costul va fi mult mai mare”, ne-a spus un reprezentant al ministerului.
Curs de Guvernare a anunțat că „datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că rezervele valutare au scăzut cu 1,6 miliarde de euro în noiembrie, bani folosiți cel mai probabil în intervenția băncii centrale pentru a asigura stabilitatea cursului”.
„Practic, cei 7,6 miliarde de euro au fost vărsați în piață, astfel încât cursul euro/leu a rămas pe loc”, mai susțin jurnaliștii de la Curs de Guvernare.
Izolaționismul depreciază cursul: comparație România versus Ungaria
BNR poate cumpăra sau vinde valută pentru a influența cursul de schimb. De exemplu, în mai 2024, BNR a cheltuit aproximativ un miliard de euro pentru a menține stabilitatea cursului leu-euro.
Costurile asociate intervențiilor BNR pe piața valutară variază în funcție de amploarea și frecvența acestora. Deși în anumite perioade, precum mai 2024, s-au cheltuit sume semnificative pentru menținerea stabilității cursului, BNR nu publică în mod regulat date detaliate despre costurile totale ale acestor intervenții.
„Accesul la creditare scade, aceasta devenind controlată de stat, iar costul creditării și dobânzile cresc. Nu în ultimul rând, moneda națională va avea de suferit. Se va devaloriza sau va crește costul menținerii unor cotații valutare accesibile”, explică un profesor universitar în economie, care a dorit să rămână anonim pentru a evita interpretările politice ale declarațiilor sale.
Comparație între cursul din România și Ungaria
Pentru a înțelege cum politicile izolaționiste, chiar și parțiale, pot afecta creditarea, propunem o comparație între România și Ungaria. România, chiar și cu anumite limitări, a avut o politică de deschidere bazată pe regulile Uniunii Europene. În schimb, Ungaria a adoptat o poziție suveranistă, deși economic a oferit chiar și subvenții pentru investițiile externe.
În ultimul deceniu, cursul de schimb al euro (EUR) față de leul românesc (RON) și față de forintul maghiar (HUF) a prezentat diferențe notabile în ceea ce privește stabilitatea și tendințele de depreciere.
Leul românesc a avut o depreciere moderată față de euro în ultimii zece ani.
La începutul anului 2014, cursul era de aproximativ 4,5 RON pentru 1 EUR, iar până în 2024 a ajuns la aproximativ 4,97 RON pentru 1 euro. Aceasta reflectă o depreciere cumulată de aproximativ 10%. Fluctuațiile anuale au fost relativ mici, indicând o stabilitate a leului în raport cu euro.
- Evoluția EUR/HUF
Forintul maghiar a înregistrat o depreciere mai accentuată față de euro în aceeași perioadă. În 2014, cursul era de aproximativ 300 de forinți pentru 1 euro, iar în 2024 a ajuns la peste 400 de forinți pentru 1 euro, marcând o depreciere de peste 33%. Această tendință indică o volatilitate mai mare a forintului comparativ cu leul.
Creditarea bancară este mai scumpă în Ungaria
În ultimul deceniu, ratele dobânzilor bancare din România și Ungaria au prezentat variații semnificative, influențate de factori economici interni și externi.
În 2024, atât România, cât și Ungaria au înregistrat dobânzi pe termen lung și pentru creditele acordate firmelor printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Dobânzi pe termen lung:
- România: În mai 2024, dobânda pe termen lung a crescut la 6,29%, menținându-se la acest nivel în septembrie 2024.
- Ungaria: În aceeași perioadă, Ungaria a înregistrat dobânzi pe termen lung de 6,79% în mai și 6,22% în septembrie 2024.
Dobânzi pentru creditele acordate firmelor:
Conform unui studiu realizat de AVBS Broker de Credite, dobânda anuală efectivă medie la creditele ipotecare în România este de 6,5%, în timp ce în Ungaria este de 9,8%.
Factori determinanți:
Diferențele de dobândă sunt influențate de mai mulți factori:
- Rata inflației: România și Ungaria au avut rate ale inflației mai ridicate comparativ cu media europeană, determinând băncile să ajusteze dobânzile pentru a compensa riscurile economice.
- Percepția de risc: Economiile celor două țări sunt considerate mai riscante față de cele din zona euro, ceea ce duce la aplicarea unor marje de dobândă mai mari.
- Costuri de finanțare: Băncile din România și Ungaria au acces la finanțare la costuri mai mari comparativ cu cele din Europa dezvoltată, reflectându-se în ratele dobânzilor oferite clienților.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
