În ce condiții o firmă devine plătitoare de TVA și cum poate reveni la neplata taxei?  Care sunt cotele de TVA?

O societate comercială poate deveni plătitoare de TVA (taxă pe valoare adăugată) dacă are o cifră de afaceri ce depășește un anumit plafon dar și în cazul în care este sub acel nivel, dacă își exprimă opțiunea. În funcție de domeniu, taxa are valori diferite.

Nivelul care constituie plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderi mici este definit de art. 310 alin. (2) din Codul fiscal şi în normele metodologice date în aplicarea acestui articol.

Când devine o firmă plătitoare de TVA

Conform datelor prezentate de ANAF, societățile comerciale solicită înregistrarea în scopuri de TVA înainte de începerea activității economice:

● dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire de 300.000 lei;

● dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire de 300.000 lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă.

În aceste situații societățile depun la organul fiscal, în aceeași zi cu depunerea la Oficiul Registrului Comerțului a cererii de înmatriculare în registrul comerțului, cererea de înregistrare în scopuri de TVA (formular 098).

Cererea se depune de către solicitant, în calitate de reprezentant legal al societății pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA, de către un asociat al acesteia sau altă persoană împuternicită, potrivit legii, la registratura organului fiscal competent ori la poștă prin scrisoare recomandată.

Societățile comerciale solicită înregistrarea în scopuri de TVA după începerea activității economice dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire de 300.000 lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă. 

Nivelul de 300.000 lei reprezintă cifra de afaceri care constituie plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderi mici, conform Codului fiscal.

Societățile depun la organele fiscale competente declarația de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridic (formular 010).

Cum se solicită înregistrarea în scopuri de TVA

Declarația se depune, direct (prin reprezentant legal) sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent ori la poștă prin scrisoare recomandată.

După depunerea solicitărilor de înregistrare în scopuri de TVA de către societăți, formularul 098 sau, după caz, formularul 010, potrivit celor menționate mai sus, organul fiscal va emite Decizia privind înregistrarea în scopuri de TVA, iar înregistrarea se consideră valabilă începând cu data comunicării acestei Decizii.

Începând cu 14 mai 2020, societățile comerciale care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, în situațiile mai sus menționate, nu mai sunt supuse, în vederea înregistrării, unei analize în baza criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal. Ulterior, pe parcursul desfășurării activității, organul fiscal efectuează analize de risc, iar in cazul celor care prezintă risc fiscal ridicat, anulează codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Dreptul la ajustarea TVA

Dreptul la ajustarea TVA, în cazul persoanelor impozabile care solicită, după începerea activității economice, înregistrarea în scopuri de TVA prin opțiune, și al celor care solicită înregistrarea ca urmare a depășirii plafonului de scutire în termenul legal (10 zile de la data atingerii sau depășirii plafonului).

Aceste persoane au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:

• a) bunurilor aflate în stoc, serviciilor neutilizate şi activelor corporale fixe în curs de execuție, constatate pe bază de inventariere, în momentul trecerii la regimul normal de taxare, potrivit art. 304 din Codul fiscal;
• b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate în proprietatea sa în momentul trecerii la regimul normal de taxă, potrivit art. 305 din Codul fiscal;

Bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, precum și operațiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/ părților de bunuri imobile, exclusiv reparațiile ori lucrările de întreținere a acestora, chiar în condițiile în care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui altui tip de contract prin care bunurile imobile/ părțile de bunuri imobile se pun la dispoziția unei alte persoane cu condiția ca valoarea fiecărei transformări sau modernizări să fie de cel puțin 20% din valoarea bunului imobil/părții de bun imobil după transformare/modernizare. Bunurile imobile sunt considerate bunuri de capital indiferent dacă în contabilitatea persoanelor impozabile sunt înregistrate ca stocuri sau ca imobilizări corporale.

Activele corporale fixe reprezintă orice imobilizare corporală amortizabilă, construcțiile și terenurile de orice fel, deținute pentru a fi utilizate în producția sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri administrative.

• c) activelor corporale fixe care până la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital, care au fost fabricate sau achiziționate până la 1 ianuarie 2016 şi care nu sunt complet amortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxă, potrivit art. 306 din Codul fiscal;
• d) achizițiilor de bunuri și servicii care urmează a fi obținute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal înainte de data trecerii la regimul normal de taxă şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

Ajustările efectuate se înscriu în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior.

Cum devine un plătitor de TVA neplătitor de TVA

În cazul în care în cursul anului calendaristic precedent un plătitor de TVA nu depășește plafonul de scutire de 300.000 lei poate solicita scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA.

Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă. 

Până la comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, persoanei impozabile îi revin toate drepturile și obligațiile persoanelor înregistrate în scopuri de TVA .

Anularea devine valabilă de la data comunicării deciziei.

Care sunt cotele de TVA practicate

În România, cota generală de TVA este de 19%. Există însă și excepții.

Cota de TVA de 5%

TVA-ul de 5% se aplica pentru următoarele livrări de bunuri sau prestări de servicii:

• manuale școlare, carti, ziare și reviste, exceptându-le pe cele destinate publicității;
• servicii care constau în permiterea accesului la castele, muzee sau alte locații și evenimente culturale;
• livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite;
• cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
• serviciile de restaurant și catering, cu excepția băuturilor alcoolice;
• oferirea dreptului de utilizare a facilităților sportive în scopul practicării sportului și a educației fizice;
• transportul de persoane cu vehicule istorice sau utilizand instalațiile de transport pe cablu, în scop turistic sau de agrement;
• transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală sau cu ambarcațiuni, în scop turistic sau de agrement;
• livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cota de TVA de 9%

TVA-ul de 9% se aplică în următoarele situații:

• livrarea de proteze și accesorii asociate cu acestea;
• livrarea de produse ortopedice;
• livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; 
• livrarea de alimente și băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, animale și păsări vii, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor;
• livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură;
• livrarea de îngrășăminte, pesticide sau semințe utilizate în agricultură.