Impozitul pe profit: Cum se calculează și când se plătește?

În România, cota de impozitare a profitului este 16%, una dintre cele mai mici din UE.

Ce este impozitul pe profit?

Impozitul pe profit este un impozit direct, pe care guvernele îl impun asupra unei părți a veniturilor generate de întreprinderile aflate în jurisdicția lor. Impozitul pe profit constituie o sursă de venituri bugetare pentru guverne, utilizate pentru finanțarea serviciilor publice, plata obligațiilor guvernamentale și furnizarea de bunuri pentru cetățeni.

Cadrul legislativ care reglementează impozitul pe profit

Prevederile legale referitoare la impozitul pe profitul firmelor se regăsesc în cuprinsul Titlului II, articolele 13-46, din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015 cu modificările și actualizările ulterioare). Acestea arată contribuabilii, sfera de cuprindere a impozitului, regulile speciale și cota de impozitare, anul fiscal, regimul special pentru contribuabili, deducerile, scutirile, regimurile fiscale speciale, aspectele fiscale internaționale etc.

Cum se calculează impozitul pe profit?

Impozitul pe profit este calculat ca un procent din diferența dintre venitul din afaceri al firmelor și cheltuielile de funcționare și de capital, rezultat la care se adună cheltuielile nedeductibile (definite în cuprinsul articolului 25 din Codul Fiscal) și se scad veniturile neimpozabile (definite în cuprinsul articolelor 23-24 din Codul Fiscal).

Profitul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice/firme care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Ce este și cum se calculeaza rezultatul fiscal?

Rezultatul fiscal pozitiv este profitul impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierderea fiscală.

Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum și pierderile fiscale care se recuperează.

În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să evidențieze, în registrul de evidență fiscală, veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, în același an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.

La calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, definite potrivit legii, se acordă o serie de stimulente fiscale. Astfel, se aplică o deducere suplimentară la calculul rezultatului fiscal – în proporție de 50% – a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități, precum și metoda amortizării accelerate și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare. Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfășurat.

Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

Pentru persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată și prin utilizarea regulilor prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unui transfer făcut între persoana juridică străină și sediul său permanent. Pentru cheltuielile alocate sediului permanent de către sediul său principal, documentele justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor și alocarea rezonabilă a acestora către sediul permanent, utilizând regulile prețurilor de transfer.

Cine trebuie să plătească impozit pe profit?

Contribuabilii obligați la plata impozitului pe profit, conform titlului II din Codul fiscal, sunt firmele (indiferent de forma juridică de organizare și de forma de proprietate, inclusiv cele cu capital străin), companiile și societățile naționale, regiile autonome, societățile agricole și alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, societățile cooperative, instituțiile financiare și instituțiile de credit, fundațiile, asociațiile, organizațiile, precum și orice altă entitate ce are statutul legal de persoană juridică.

NU trebuie să plătească impozit pe profit o serie de persoane juridice române precum IMM-urile care plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fundațiile constituite ca urmare a unui legat, asociațiile de proprietari, constituite ca persoane juridice, și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri din exploatarea proprietății comune, Trezoreria Statului, Academia Română și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea, Banca Națională a României, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de compensare a investitorilor, Fondul de garantare a pensiilor private, Fondul de garantare a asiguraților, ONG-urile pentru venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro (într-un an fiscal) și unitățile locale de cult, în măsura în care veniturile obținute sunt utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unității de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată.

Când și cum se aplică scutirile de impozit?

În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt considerate venituri neimpozabile:

1. pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, veniturile obținute din chirii, veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din activități economice, veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată;
2. pentru unitățile de învățământpreuniversitar și instituțiile de învățământ superior, particulare, acreditate, precum și cele autorizate, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;
3. pentru asociațiile de proprietari, constituite ca persoane juridice, și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune, potrivit legii;
4. pentru Societatea Națională de Cruce Roșie din România, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, precum și activități conexe acesteia sunt scutiți de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate.

Totodată, profitul investit în echipamente, calculatoare și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre de Guvern. Profitul investit reprezintă soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul punerii în funcțiune a activelor respective. Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

Când și unde se plătește impozitul pe profit?

Oricare dintre contribuabilii arătați la titlul II din Codul fiscal are obligația plății anuale a impozitului pe profit până la data de 25 martie a anului următor celui în care a fost realizat profitul. Totuși, prevederile legale permit și plata trimestrială a impozitului pe profit până la finalul primelor trei trimestre din an. Pentru fiecare dintre cele trei plăți, trebuie depusă declarația 100, privind obligațiile de plată la bugetul de stat.

Plata impozitului pe profit se face în contul aferent de la trezoreria din cadrul ANAF unde își au sediul persoanele juridice care plătesc acest impozit.

Cum se poate rectifica declarația impozitului pe profit?

Contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative, atunci când este necesară corectarea unor erori pe seama rezultatului raportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea.

De asemenea, atunci când un contribuabil care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit nu respectă obligația de a păstra în patrimoniu activele respective, cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit și se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data aplicării facilității, acesta având obligația depunerii declarației fiscale rectificative.

Concluzie

În România, impozitul pe profit aduce aproximativ 7-8% din veniturile care ajung în buget de stat (1,9% din PIB); în termeni nominali, valoarea veniturilor colectate din impozitul pe profit aproape s-a dublat din 2010 până în prezent, ajungând de la 10,1 miliarde de lei la circa 19,2 miliarde de lei (acestea din urmă, pentru 2020, fiind venituri programate).

Încă nu ai cont pe Termene.ro?

[shortcode_newsletter]