Ce se întâmplă cu datoriile unei firme în faliment?

Intrarea în faliment poate genera probleme serioase creditorilor, nu doar companiei care ajunge în această situație. Creditorii trebuie să țină cont de tipul de procedură declanșată, generală ori simplificată, și să se înscrie din timp la masa credală.

Toate acțiunile sunt cuprinse în Legea 85/2014, cea care reglementează atât insolvența, cât și falimentul și lichidarea activelor.

Situația națională a insolvențelor

1.644 de companii au intrat în insolvență în primul trimestru din 2023, număr similar cu primul trimestru din 2022 când au fost înregistrate 1.610 companii în insolvență. Dintre acestea, 23 (față de 17 în trimestrul 1 al 2022) sunt companii de impact, care cumulează peste 1.950 de angajați, înregistrează active imobilizate în valoare de peste 589 milioane lei și cifra de afaceri totală de 805 milioane de lei, arată o analiză publicată luna aceasta de CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.  

„Evoluția numărului de companii în insolvență va fi influențată strict de efectul pe care creșterea dobânzilor sau inflația le poate avea pe anumite tipuri de afaceri dacă nu intervine o schimbare profundă, fie în abordarea statului cu privire la datoriile fiscale, fie în modul în care băncile tratează situația creditelor. Vom vedea probabil o creștere a numărului de cereri de insolvență generate în principal de creșterea datoriilor și de presiunea generată de creditori pentru a-și recupera creanțele”, susține Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

(https://www.citr.ro/noutati/citr-1644-de-companii-au-intrat-insolventa-primul-trimestru-din-2023-dintre-care-23 ) 

Dacă la începutul anului 2022 un număr semnificativ de companii de impact erau finanțabile, acestea și-au deteriorat poziția pe parcursul anului și au înregistrat datorii la ANAF care au crescut de la 264 de milioane de lei, în iunie 2022, la 786 de milioane de lei la finele anului. Este vorba de o creștere de 197%, în doar 6 luni. 

În ce situații se intră în faliment

Judecătorul-sindic decide, prin sentință sau prin încheiere, intrarea în faliment în următoarele cazuri:

• A. a) debitorul și-a declarat intenția de a intra în procedura simplificată;

               b) debitorul nu și-a declarat intenția de reorganizare;

               c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptățite nu a propus un plan de reorganizare sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost                           acceptat și confirmat;

• B. debitorul și-a declarat intenția de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat și confirmat.
• C. obligațiile de plată și celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condițiile stipulate prin planul confirmat sau desfășurarea activității debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale;
• D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 92 alin. (5) sau art. 97 alin. (5);

Primele măsuri după faliment

Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic pronunță dizolvarea debitorului persoană juridică și dispune:

• a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
• b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator judiciar provizoriu, precum și stabilirea atribuțiilor și a onorariului acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei;
• c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea în calitate de lichidator judiciar a administratorului judiciar;
• d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator judiciar, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii;
• e) întocmirea de către administratorul judiciar și predarea către lichidatorul judiciar, în termen de maximum 5 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele și adresele creditorilor și toate creanțele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii, a tabelului definitiv al creanțelor și a oricăror altor tabele întocmite în procedură, a oricăror rapoarte de distribuție, a listei actelor și operațiunilor efectuate după data deschiderii procedurii. Această obligație revine administratorului special, cu avizul administratorului judiciar, dacă, până la data deschiderii procedurii falimentului, nu a fost ridicat dreptul de administrare;
• f) notificarea intrării în faliment.

Notificarea creditorilor, în funcție de tipul de procedură a falimentului

• 1.Legea prevede că, în cazul intrării în faliment în procedura generală, lichidatorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor/ administratorul judiciar, ale căror creanțe s-au născut după deschiderea procedurii, debitorului și registrului unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii. 

Notificarea va fi comunicată creditorilor cu cel puțin 10 zile înainte de împlinirea termenului-limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor.

Vor fi supuse verificării toate creanțele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, născute după data deschiderii procedurii sau, după caz, al căror cuantum a fost modificat față de tabelul definitiv de creanțe sau față de programul de plată din planul de reorganizare, ca urmare a plăților făcute după deschiderea procedurii.

Creanțele admise în tabelul definitiv de creanțe nu vor mai fi supuse verificării; toți creditorii vor putea să formuleze contestații cu privire la tabelul suplimentar.

Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanțelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrării în faliment.

Titularii de creanțe născute după deschiderea procedurii, care nu depun cerere de admitere a creanțelor în termenul prevăzut, sunt decăzuți din dreptul de a fi înscriși în tabelul creditorilor și nu vor dobândi calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură. Nu vor avea dreptul de a-și realiza creanțele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaților cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase.

• 2. În cazul intrării în faliment prin procedura simplificată, lichidatorul judiciar va trimite o notificare privind intrarea în procedura falimentului și, în cazul debitorului persoană juridică, ridicarea dreptului de administrare și dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificați, debitorului și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societăților agricole ori registrului asociațiilor și fundațiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii. 

În cazul în care, până la aprobarea propunerii administratorului judiciar, debitorul aflat în faliment prin procedură simplificată și-a continuat activitatea, lichidatorul judiciar va notifica, în termen de 5 zile de la data intrării în faliment, creditorii deținând creanțe asupra debitorului.

Vor fi supuse verificării toate creanțele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, născute după data deschiderii procedurii.

În cazul intrării în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creanțelor participă la distribuiri cu valoarea acestora astfel cum au fost înregistrate în tabelul definitiv consolidat.

Creditorii nu sunt obligați să restituie sumele încasate în cursul reorganizării.

Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmării planului de reorganizare și intrarea în faliment, sunt nule.

Creanțele bănești asupra averii debitorului se consideră scadente la data deschiderii procedurii de faliment. Această prevedere nu este aplicabilă în privința contractelor financiare calificate și a operațiunilor de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală.