România are doar jumătate din media europeană de POS-uri, dar stă mai bine ca Suedia sau Austria
Deși are un număr extrem de mic de terminale POS raportat la nivelul populației, România reușește să surclaseze economii europene mult mai dezvoltate precum cele din Suedia, Danemarca sau Austria. O inițiativă comună între ANAF și mediul privat își propune dezvoltarea sistemului românesc de terminale, în scurt timp.
POS -ul (Point-of-Sale) reprezintă un dispozitiv electronic care poate prelua, stoca și transmite informații despre plata prin card.
Conform datelor prezentate de Asociația Europeană pentru Tranzacții Sigure (AETS), numărul de terminale de plată (POS) se situa în România la 332.000, la mijlocul anului trecut. Deși în creștere cu 22% față de perioada similară a anului precedent, vorbim de numai 18 terminale la mia de locuitori față de media europeană de 36 de terminale.
Situația europeană și paradoxul românesc
AETS estimează că în Europa erau anul trecut aproape 17 milioane de terminale POS. În top se află cinci țări care au deja cel puțin o mie de terminale la mia de locuitori: Italia (2.800), Marea Britanie (2.712), Franța (2.516), Spania (2.313) și Polonia (1.123) urmate de Germania (973) și Grecia (770).
România ocupă poziția a 11-a, extrem de aproape de Olanda și Elveția. Surclasează economii puternice precum Suedia (280), Belgia (275), Danemarca (149), Norvegia (148), Austria (142) sau Irlanda (124).
Deși numeric stă mai bine ca alte țări din UE, raportul european privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) din 2022 arată că, în România, „ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17%) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale”.
Campania „Acceptă plata cu cardul”
În acest context, Asociația Plăților Electronice din România (APERO) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu sprijinul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), au lansat campania „Acceptă plata cu cardul”.
Conform Legii nr. 370/2022, persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, amenzile pentru neconformare fiind între 20.000 și 50.000 lei.
„Acceptarea plății cu cardul face parte din procesul de modernizare și digitalizare a economiei românești și credem că este nevoie de un efort susținut al autorităților, împreună cu asociațiile de profil și organizațiile patronale, de a comunica beneficiile acestui tip de plată înainte de a verifica nivelul de conformare. De informarea corectă a contribuabilului depinde succesul implementării prevederilor legale”, susține Lucian Ovidiu Heiuș, președintele ANAF.
Campania de informare, promovată sub sloganul „Acceptă plata cu cardul”, se va desfășura pe o perioadă de câteva luni și va consta în distribuirea de afișe și flyere de informare în structurile subordonate ANAF din toată țara, materiale de informare disponibile pe paginile web și postări pe rețelele sociale ale ANAF, APERO și CNIPMMR, precum și mesaje trimise sutelor de mii de IMM-uri care fac parte din patronatele membre CNIPMMR.
„Acceptarea plății cu cardul este o necesitate la ora actuală pentru firmele care vor să se dezvolte și să răspundă cererii în creștere din partea clienților de a plăti prin metode digitale. Reducerea costurilor cu administrarea numerarului, transferul banilor în timp real, plata cu cardul direct pe factura digitală sunt beneficii reale și imediate pentru comercianții și furnizorii de servicii care adoptă mijloace moderne de plată. În plus, costurile acceptării plăților digitale sunt aproape nule, având în vedere apariția tehnologiei care permite transformarea telefoanelor mobile și a tabletelor în terminale de plată,” a declarat Răzvan Faer, președintele APERO.
Asociația pe care o reprezintă este organismul profesional reprezentativ al industriei de plăți electronice din România.
„Antreprenorii văd transformarea digitală ca o necesitate și solicită acordarea de deduceri fiscale pentru cheltuielile aferente acesteia sau finanțarea de cursuri de perfecționare în acest domeniu pentru angajați. Prin urmare, prioritatea noastră trebuie să fie reprezentată de educarea mediului de afaceri, a angajaților în general, a spațiului public în domeniul digitalizării”, consideră Florin Jianu, președinte CNIPMMR.
Înființat în 1992, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) este o confederație patronală reprezentativă la nivel național, cu peste 60.000 de membri și 100 de structuri prezente în toată țara.