A crescut numărul firmelor radiate în 2023 față de 2022. Comerțul, cea mai afectată activitate economică

Efectele crizelor multiple ce afectează piața mondială de trei ani încep să se văd la modul direct și în economia românească: numărul firmelor radiate în primele două luni ale acestui an a crescut, comparabil cu perioada similară a anului precedent.

Conform datelor prezentate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în ianuarie și februarie 2023 au fost radiate în total 11.287 de firme la nivel național în primele două luni din 2023. Față de perioada similară a anului trecut vorbim de o creștere de 0,53% mai mare.

Aparent, o știre menită să stârnească îngrijorare. Depinde însă la ce perioadă ne raportăm. Este mult mai mult față de primele două luni din 2021 (9.583 firme radiate) și 2020 (10.052 companii radiate) dar mult sub ultimii ani pre-pandemici.
În 2019 se înregistrau în ianuarie și februarie 13.551 radieri iar în 2018 – 15.254.

Extremele clasamentului

Revenind la ianuarie – februarie 2023, cele mai multe radieri au fost înregistrate în zonele care au și un număr considerabil de companii.

În ordine descrescătoare, este vorba de municipiul București – 1.719 (plus 3,62% față de ianuarie – februarie 2022) și județele Constanța – 568 (plus 7,58%), Timiș – 523 (plus 8,51%) și Cluj – 520 (plus 8,11%).

Cele mai puține au fost consemnate în județele Ialomița – 76 (în creștere cu 1,33%, față de primele două luni din 2022), Covasna – 81 (minus 16,49%), Giurgiu – 86 (minus 24,56%) și Caraș-Severin – 90 (minus 20,35%).

Procentual, lucrurile stau însă cu totul altfel: cele mai mari creșteri ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Bistrița-Năsăud (plus 61,22%), Bacău (plus 49,18%) și Botoșani (plus 37,78%).

Cele mai mari scăderi ale numărului de radieri au fost consemnate în județele Giurgiu (minus 24,56%), Neamț (minus 23,76%) și Brăila (minus 22,02%).

Comerțul, principalul sector afectat în 2023

În ceea ce privește domeniile de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor – 3.025 (minus 0,23%, raportat la ianuarie – februarie 2022), construcții – 954 (minus 7,38%) și activități profesionale, științifice și tehnice – 950 (plus 2,15%).

Anul trecut au fost, în total, 73.639 companii radiate, în vreme ce în 2021 numărul lor s-a ridicat la 66.897, cu peste 10% mai puțin.

Prognozele FMI scad

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în prima parte a lunii aprilie estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă până la 2,4%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%. În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creștere a prețurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%. De asemenea, în ceea ce privește deficitul de cont curent al României, FMI se așteaptă doar la o reducere ușoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi de 7,7% din PIB în 2024.

2023, anul precauției

Economia românească va înregistra o stagnare în acest an, un 2023 în care îngrijorările privind incertitudinile asociate condițiilor macro-economice se vor afla în prim-plan, arată concluziile celei de-a V-a ediții a Barometrului Moneycorp privind starea economiei românești.

Potrivit sondajului, care a angrenat 1.102 de companii din domenii diverse, precum IT&C, asigurări, echipamente, materii prime, energie, FMGC sau turism, 2023 este anul precauției.

32% dintre managerii chestionați în cadrul celei de-a V-a ediții a Barometrului Moneycorp se așteaptă la o stagnare economică în 2023, în timp ce alţi 28% văd o creștere economică marginală. Un procent identic, de 28%, este al celor care văd o recesiune ușoară în acest an, în timp ce 12% dintre executivi sunt pesimiști, mizând pe o recesiune economică severă în 2023.

48% dintre personale chestionate se așteaptă ca avansul costurilor operaționale (prețuri materiale, servicii, costuri transport, dobânzi etc). să se afle în prim-plan, alături de efectele generate de scăderea vânzărilor, menționată de 40% dintre respondenți. Managerii au mai menționat accentuarea blocajului financiar (8%) și posibila intrare în insolvență/faliment a partenerilor (5%).

În aceste condiții, 72% dintre cei chestionați au declarat că nu vor bugeta investiții semnificative în acest an și doar 28% vor miza pe investiții, în principal din prisma oportunităților create de perioada de criză.

„2023 este un an al provocărilor, dar și al oportunităților. Faptul că procentele celor care văd o creștere economică marginală sau o recesiune tehnică sunt apropiate indică gradul semnificativ de incertitudine care planează asupra economiei, în acest an. Nu este exclus să asistăm la o evoluție economică oscilantă, o dovadă a fragilității mediului economic într-un context economic destul de dificil”, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Restructurare

După 2 ani de COVID și un an de inflație record, multe companii întâmpină noul an mult mai pregătite pentru a face față provocărilor. S-au adaptat inclusiv contextului generat de războiul din Ucraina, conflict despre care cei mai mulți (60%) cred că se va prelungi dincolo de 2023. Poate cea mai bună dovadă este că 68% dintre companii își propun să facă angajări în acest an.

2023 se anunță a fi, pe de altă parte, un an în care restructurarea business-ului continua sa se afle în prim-plan.

„Optimizarea costurilor operaționale, regândirea și adaptarea ofertelor de produse și servicii la noua realitate economică vor face diferența între cei care vor exploata oportunitățile apărute și cei care vor avea de gestionat scăderi ale vânzărilor cauzate de costuri de producție tot mai ridicate”, a mai adăugat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp.

Problemele anului

Potrivit managerilor chestionați de Moneycorp, inflația va continua să fie una dintre marile probleme ale economiei, fapt care va influența în mod direct și costurile de finanțare.

40% dintre cei chestionați se așteaptă la o inflație de 10-12% la sfârșitul anului 2023, în timp ce 28% văd inflația peste acest nivel. Alți 32% dintre respondenți anticipează un nivel al inflației între 6-10%. Cei mai mulți executivi (40%) se așteaptă ca abia începând din primul semestru din 2024 să scăpăm de această problemă majoră.

Până atunci, însă, cei mai mulți se așteaptă că finanțarea să fie extrem de scumpă, cu un ROBOR estimat în intervalul 7-9% de 44% dintre intervievați. 12% dintre respondenți se așteaptă la un ROBOR între 9-11%, iar alți 8% la un nivel de peste 11%. Doar 36% dintre executivi anticipează un nivel al ROBOR <7% pentru finalul anului 2023.

Cei mai mulți (48%) dintre executivii chestionați de Moneycorp în „Barometrul privind starea economiei” se așteaptă ca Euro să fie cotat la finalului anului 4,95-5,00 lei. 24% văd o depreciere a cursului Euro/Leu în intervalul 5,00 lei-5,05 lei, iar 16% peste acest nivel.

Pe de altă parte, alți 12% dintre manageri mizează pe un curs extrem de stabil, în jurul valorii de 4,95 lei/euro.

Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer Moneycorp, spune că, într-un context macroeconomic destul de tulbure, va fi greu pentru multe companii să își gestioneze business-urile pe baza unor coordonate predictibile. Una dintre principalele mize o va reprezenta securizarea cotelor de piață.

„Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, a vânzărilor în general, datele arată că, anul trecut, 60% dintre companiile chestionate afirmă că au transferat doar parțial în prețul final costurile extrem de ridicate cu energia electrică, materiile prime, transportul, creditele sau cursul de schimb. Multe dintre ele au ales să scadă din marja de profitabilitate a companiei, în tentativa de a-și securiza portofoliul de clienți”, afirmă acesta.

Mai mult chiar, 24% afirmă că au încercat să evite transmiterea costurilor suplimentare către clienți in timp ce numai 16% au transferat integral costurile către consumatori.