Ministerul de Finanțe a mărit cu încă jumătate de miliard de lei valoarea împrumuturilor realizate în noiembrie prin certificate de trezorerie și obligațiuni de stat

• În Monitorul Oficial de luni, 25 noiembrie 2024, a fost publicat un nou ordin al ministrului Finanțelor prin care se modifică un alt ordin emis la începutul lunii noiembrie. Modificarea are în vederea creșterea sumei maxime pe care statul o poate împrumuta în luna noiembrie prin rin certificate de trezorerie și obligațiuni de stat.

Prin Ordinul 6.573 al ministrului Finanțelor publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1173 din 25 noiembrie 2024 s-a impus modificarea Ordinului ministrului Finanțelor nr. 6.439/2024 privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2024.

Guvernul, prin Ministerul de Finanțe, emite obligațiuni benchmark prin intermediul licitațiilor organizate de banca centrală sau de alte autorități relevante. Investitorii achiziționează aceste obligațiuni în schimbul unei plăți (prețul emisiunii).Aceste obligațiuni au de regulă o dobândă fixă (cupon), plătită periodic (semestrial sau anual) până la scadență. Rambursarea la scadență: La sfârșitul perioadei, investitorii primesc valoarea nominală a obligațiunii, împreună cu ultima plată a dobânzii.

Prevederea schimbată

În Ordinului ministrului Finanțelor nr. 6.439/2024 se preciza la articolul 1:

„În vederea finanțării deficitului bugetului de stat, refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice în luna noiembrie 2024 se aprobă prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 5.700 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 795 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin”.

Noul ordin

Ordinul anterior se modifică la „Articolul 1” și va avea următorul cuprins:

„În vederea finanțării deficitului bugetului de stat, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice în luna noiembrie 2024 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont și a obligațiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 6.200 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 795 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin”.

În noul ordin se mai precizează:

„În vederea finanțării deficitului bugetului de stat, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice în luna noiembrie 2024, Ministerul Finanțelor anunță lansarea a două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel”:

Obligațiunile de stat de tip benchmark

Obligațiunile de stat de tip benchmark sunt instrumente financiare emise de guverne pentru a atrage capital de pe piața financiară, fiind utilizate ca etalon pentru determinarea costului creditării în economia respectivă. Aceste obligațiuni sunt considerate „standard” sau „de referință” deoarece stabilesc un punct de comparație pentru alte instrumente de împrumut (de exemplu, obligațiuni corporative sau alte datorii publice).

Caracteristici principale ale obligațiunilor de stat benchmark:

• Etalon de referință pentru piață:

Aceste obligațiuni au randamente care sunt folosite ca referință (benchmark) pentru alte tipuri de obligațiuni sau pentru evaluarea costului împrumuturilor în sistemul financiar al țării respective. De exemplu, randamentele lor sunt frecvent utilizate pentru a determina rata dobânzii în cazul creditelor bancare sau pentru alte obligațiuni emise de entități private.

• Lichiditate ridicată

Obligațiunile benchmark sunt, de obicei, cele mai tranzacționate obligațiuni de stat dintr-o anumită categorie de maturitate. Lichiditatea lor ridicată le face atractive pentru investitori.

• Maturități standardizate:

Sunt emise pe maturități fixe și frecvente, de obicei 2, 3, 5, 7, 10, 15 sau 30 de ani, în funcție de politica statului emitent. Această standardizare contribuie la crearea unui punct de referință clar pentru alte tipuri de datorii.

• Risc scăzut

Fiind emise de guvern, acestea sunt considerate printre cele mai sigure investiții, având un risc redus de neplată, cel puțin în economii stabile.

• Rol în gestionarea datoriei publice

Guvernele utilizează obligațiunile de tip benchmark pentru a construi o curbă de randament (yield curve) eficientă, care reflectă costul finanțării pe termen scurt, mediu și lung.

• Interes pentru investitori instituționali

Datorită lichidității și riscului scăzut, aceste obligațiuni sunt deosebit de atractive pentru bănci, fonduri de pensii, companii de asigurări și alte instituții financiare.