Ministrul Finanțelor spune că nu se va ajunge la majorarea TVA și impozit progresiv. Specialiștii îl contrazic, deficitul bugetar e mult peste țintă

• Guvernul nu are în vedere creșterea TVA sau introducerea impozitului progresiv pe venit de anul viitor, a declarat ministerul Finanțelor, Marcel Boloș, pentru Ziarul Financiar. Cu toate acestea, România se află în procedură de deficit excesiv, iar specialiștii spun că nu există alte instrumente prin care echilibrăm balanța bugetară.

„Nu s-a pus în discuţie acest lucru sub nicio formă (creşterea de TVA şi impozitul progresiv – n. red.). Încercăm să nu ne atingem de ceea ce înseamnă taxa pe valoare adăugată. Sigur, aici sunt declaraţii peste declaraţii în spațiul public. Sub nicio formă n-am luat în calcul impozitul progresiv. Cota unică cu sistem de deductibilităţi a agreat-o şi domnul prim-ministru. Ca şi alternativă, eu cred că trebuie să avem măsuri fiscale care să nu dărâme şi să nu afecteze mediul de afaceri“, a spus Marcel Boloş zilele trecute în cadrul emisiunii ZFlive.

Cât de credibil este planul de reducere a deficitului

La ce măsuri fiscale se referea însă ministrul? Desigur, pe de o parte este vorba despre extinderea e-Factura la tranzacțiile persoanelor fizice și introducerea e-TVA. Ambele măsuri au fost însă puternic contestate de mediul de afaceri și au generat chiar un protest organizat de economiștii membri ai Patronatului Antreprenorilor Contabili din România.

În urma protestului, manifestanții au obținut promisiunea că introducerea e-TVA, unul din principalele instrumente prin care Guvernul anticipa că va reduce evaziunea, va fi prorogată. În prezent, termenul de implementare al măsurii este 1 ianuarie 2025. De asemenea, extinderea e-Factura la tranzacțiile B2C a fost puternic contestată, mediul de afaceri cerând abrogarea acesteia.

Pe de altă parte, premierul a anunțat în mai multe rânduri că are în vedere întroducerea unui impozit pentru veniturile excepționale. Însă impozitarea veniturilor excepționale nu va rezolva problema deficitului pentru că acestea au caracter periodic și nu pot fi o sursă constantă de venituri la buget, declara zilele trecute Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe, pentru termene.ro.

”În plus, sunt greu de definit. Ce se poate include în categoria asta? Se vorbea despre veniturile din vânzarea de terenuri sau alte active, dar nici aici nu ai vorbim de câștiguri așa mari, în niciun caz ca în 2007- 2008”, a spus finanțistul.

Potrivit acestuia, reprezentanții Executivului evită să vorbească despre creșterea taxelor pentru că ne aflăm în an electoral. Însă, cel mai probabil, cele două măsuri, respectiv majorarea TVA și trecerea la impozitul progresiv devin inevitabile de la anul, date fiind presiunile din partea Comisiei Europene.

CE: România se confruntă cu dezechilibre excesive

În urmă cu patru ani, Comisia Europeană a introdus România în procedura de deficit excesiv, care s-ar putea încheia în acest an, dacă Guvernul demonstrează că a luat toate măsurile pentru  echilibrarea balanței bugetare.

În cea mai recentă evaluare, CE anunța însă că România se confruntă cu dezechilibre excesive și că vulnerabilitățile legate de conturile externe se mențin. Mai precis, Comisia estimează că deficitul bugetar din 2024 va fi de 6,9% din PIB, mult peste nivelul de 5%, ținta inițială.

În cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană s-a stabilit însă că România ar putea intra începând din 2025, deci după anul electoral 2024, într-un program de 4 sau 7 ani de ajustare treptată a deficitului pentru a se ajunge la ținta de 3%.  În anii trecuți, România a reușit să facă acest lucru, dar cu frâna de mână trasă.

Astfel, în 2023, deficitul bugetar a fost de 5,68% din PIB, nivel similar cu cel din 2022 (5,76%) și sub nivelul din 2021 (6,72%).