Firmele vor avea un nou Cod Fiscal în 2026 sau, cel târziu, în 2027. Care ar fi posibilele modificări fiscale

• În toate negocierile dintre România și Comisia Europeană, legate de tranșa a treia din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cele două părți au convenit că sistemul fiscal destinat firmelor trebuie modificat.
• Însă, dacă reprezentanții guvernului cer ca modificările fiscale să fie aplicate cel devreme din 2027, Comisia Europeană cere o asumare pentru ca modificările să fie realizate încă din acest an, să fie aprobate în 2025 și aplicate din prima zi a anului 2026.
• Schimbările Codului Fiscal ar trebui să acopere deficitul anual record înregistrat de Fisc în colectarea taxelor de la firme.

Guvernul, reprezentat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), refuză din aprilie să-și asume negocieri serioase cu Secretariatul General al Comisiei Europene, reprezentat de Grupul operativ pentru redresare și reziliență RECOVER, pe tema schimbărilor fiscale asumate de guvern încă din 2023, dar care, în opinia funcționarilor europeni, nu au fost respectate.

Pe scurt, România și Comisia Europeană au convenit din 2023 că trebuie modificată impozitarea microîntreprinderilor, modul de aplicare a cotelor de TVA și a cotei unice, așa cum reiese din informațiile obținute de Clever News Center de la oficiali europeni de la Bruxelles, dar și de la membri ai guvernului. Cum ambele părți au convenit să nu facă declarații oficiale pe acest subiect, și din cauza faptului că 2024 este un an electoral, informațiile ne-au fost oferite și apoi confirmate sub rugămintea de a nu fi citați oficial.

Însă, cele două părți, Guvernul României și Comisia Europeană, nu au căzut la o înțelegere și asupra momentului. Comisia Europeană vrea ca noul sistem fiscal să fie aplicabil cel târziu din prima zi a anului 2026. Guvernul României vrea ca de-abia din 2027 să fie aplicat un nou cod fiscal.

Amânările de la București au dus la blocarea unei tranșe de 2,7 miliarde de euro din PNRR

Fără asumarea unui calendar de modificare a sistemului fiscal, Comisia Europeană nu va fi de acord ca România să închidă PNRR-ul. „Asta este clar. Au fost asumate niște modificări, în special legat de impozitarea microîntreprinderilor, dar și de regândirea cotei unice. Nu doar că sunt proiecte, dar comunicarea cu partea română este inexistentă. În aprilie ni s-a spus că vom vorbi după 9 iunie, să treacă alegerile europarlamentare și cele locale din România. După, ni s-a transmis că anul acesta nu se schimbă nimic, că este un an electoral”, ne-a transmis un oficial european de la Bruxelles.

Discuțiile legate de modificarea sistemului fiscal destinat microîntreprinderilor și firmelor în general au loc și în jurul unei noi tranșe din PNRR, pe care România trebuia să o încaseze încă de la începutul anului.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis pe 15 decembrie 2023 Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce înseamnă o finanțare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România.

Profit.ro a anunțat că România a primit la mijlocul lunii iunie o nouă scrisoare cu observații în ceea ce privește cererea de plată numărul trei. Informația poate fi confirmată și de Clever News Center. Cel mai important punct de divergență este reprezentat de regimul microîntreprinderilor.

„Etapele și țintele incluse în a 3-a cerere de plată reprezintă pași importanți în implementarea planului României. Odată ce Comisia și-a finalizat evaluarea preliminară, aceasta va trimite apoi evaluarea sa preliminară Comitetului Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și emite avizul”, ne-a mai transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Nemulțumirile Comisiei Europene pleacă de la deficit

În 2023, conform surselor Clever News Center, Guvernul României și Comisia Europeană au convenit că țara noastră are nevoie de schimbarea sistemului fiscal.

„În decembrie anul trecut, România a depus a treia cerere de plată în cadrul planului său de redresare și reziliență pentru 2 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Aceasta se referă la un total de 68 de repere și 6 ținte. În prezent evaluăm această a treia cerere de plată și continuăm să lucrăm îndeaproape cu autoritățile române”, ne-a răspuns un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Nemulțumirile de la Bruxelles sunt pragmatice. Oficialii europeni consideră că România nu va putea finanța mult timp actualul deficit.

România a înregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2023, potrivit Eurostat. La nivelul UE, ponderea deficitului public în Produsul Intern Brut (PIB) a crescut de la 3,4% în 2022 la 3,5% în 2023. În România, deficitul a crescut de la 6,3% la 6,6%. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-7,4%), Ungaria (-6,7%) și România (-6,6%).

Motivul era simplu. Deși România are un sistem fiscal avantajos pentru capitalul privat, pentru firme, colectarea taxelor este cea mai slabă din Uniunea Europeană.

Acest lucru a fost confirmat și de premierul Marcel Ciolacu, prezent în luna apriilie la o emisiunea Insider Politic de la Prima News, difuzată pe 27 aprilie.

„Avem cea mai mare evaziune din Europa și avem cele mai mici taxe. Eu înțeleg că atunci când ai cele mai mici taxe, măcar pe alea să le plătim. Noi avem și taxe mici și avem și evaziune mare. Deci ceva nu funcționează”, a spus Marcel Ciolacu.

Au negociat împreună, s-au înțeles separat

Comisia Europeană cere o scădere semnificativă a plafonului de venituri pentru încadrare la microîntreprinderi, în prezent de 500.000 de euro pe an, în timp ce România consideră că numărul microîntreprinderilor a scăzut semnificativ și jalonul a fost îndeplinit.

Conform surselor Clever News Center, Comisia Europeană a cerut în aprilie ca până la finalul anului Guvernul României să prezinte proiecte clare de schimbare a modului de fiscalizare a mediului privat în scopul colectării mai multor taxe la bugetul public.

Partea română, reprezentată de conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, și-a asumat că este nevoie de o schimbare a codului fiscal fără a preciza când va fi aplicată.

Tot premierul Marcel Ciolacu ne-a indicat când este posibil să fie aplicat un nou sistem fiscal pentru mediul privat.

Întrebat tot la emisiunea Insider Politic de la Prima News dacă vor crește taxele și impozitele din 2025, Ciolacu a răspuns: „Este o prostie. Sunt anumite lucruri punctuale care trebuie discutate. O reformă fiscală se va pune în aplicare, cred că prin anul 2026”, a mai afirmat Marcel Ciolacu la Insider Politic de la Prima News.

Ce se negociază

Conform surselor Clever News Center, Comisia Europeană a propus guvernului român trei schimbări importante ale Codului Fiscal.

Scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi

Micșorarea pragului cifrei de afaceri pentru firmele care, fiscal, sunt considerate microîntreprinderi. Aceste firme plătesc acum 3% din cifra de afaceri dacă aceasta este sub 500.000 de euro. Specialiștii Comisiei Europene au propus ca pragul să coboare până la 50.000. Primul răspuns al României a fost propunerea unui prag de 100.000 de euro.

În timpul negocierilor a apărut o nouă variantă: păstrarea pragului cifrei de afaceri la 500.000 de euro și creșterea pragului de impozitare de la 3% cât este acum până la 5-6%.

Comisia Europeană a propus guvernului să aleagă între scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi până la maximum 100.000 de euro, pe care se impozitează acum maximum 3%, sau să se mențină pragul cifrei de afaceri la 500.000 de euro, dar să se ridice peste 3% procentul la care se face impozitarea. Informația ne-a fost confirmată din mai multe surse, inclusiv de un ministru din Executivul României.

Noua variantă, creșterea pragului de impozitare

Partea română a contracarat prin faptul că România a rearanjat impozitarea societăților micro anul trecut, când pragul cifrei de afaceri a fost scăzut pentru 2024 de la un milion de euro la 500.000 de euro. „Noi deja ne-am respectat ceea ce ne-am asumat prin PNRR (n.r.- Planul Național de Redresare și Reziliență). Am schimbat regimul de impozitare. Nu vrem să mai facem altă schimbare”, ne-a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prin Legea 296/2023, au fost introduse modificări semnificative în Codul fiscal, inclusiv în ceea ce privește regimul de impozitare al microîntreprinderilor. Dacă în anul 2023 a fost aplicată o singură cotă de impozitare, respectiv 1%, începând cu anul 2024 sunt aplicabile două cote de impozit: 1% și 3%.

„Plafonul este de 500.000 de euro, iar jalonul este îndeplinit și la ora actuală se discută doar în jurul pragului la care ar trebui să ajungă impozitul”, ne-a explicat Adrian Câciu. Acesta a mai adăugat că „nu se dorește modificarea pragului, Comisia este cea care dorește să modifice acest prag, plafonul fiind de 500.000 de euro și pe acest plafon se duce lupta”, a mai adăugat ministrul.

Și Rareș Bogdan, europarlamentar, ne-a răspuns că în coaliția de guvernare s-au stabilit taxele pentru acest an în decembrie 2023 și de atunci nu s-au mai purtat discuții în coaliție pentru a schimba modul de impozitare a microîntreprinderilor.

Radu Burnete, Director Executiv la Confederația Concordia, spune că „Nu mă pot pronunța asupra acestui lucru, dar din ceea ce am înțeles, se cere coborârea pragului la 50.000 datorită negocierilor care au avut loc în PNRR și a promisiunilor României.” Pe de altă parte, Radu Burnete susține că un prag ideal ar fi cel de 60.000 de euro.

Aplicarea cotei unice la TVA

Tangențial, reprezentanții Comisiei Europene au cerut guvernului României să vină cu un sistem unitar de aplicare a taxei pe valoare adăugată. Experții europeni consideră că Ministerul Finanțelor a aprobat în ultimul timp mult prea multe scăderi ale TVA-ului la anumite produse, așa încât prognozele fiscale nu mai pot fi respectate.

Nu s-au ajuns la discuții legate de micșorarea, menținerea sau creșterea TVA-ului.

Acum, în România se aplică trei cote de TVA, încadrarea într-unul dintre standardele de taxare fiind clasificată în funcție de codurile CAEN (domeniile de activitate). De exemplu, produselor alimentare, inclusiv băuturilor, li se aplică o cotă TVA de 9%, în timp ce băuturile alcoolice suportă o cotă TVA de 19%.

Impozitarea firmelor

În legătură cu acest subiect, reprezentanții Comisiei Europene au cerut din partea guvernului analize și simulări concrete dacă s-ar schimba actualul sistem. „Ce s-a convenit între cele două părți este că este nevoie de o schimbare”, ni s-a precizat de o sursă care participă la schimburile de documente dintre Guvernul României și Comisia Europeană.

Încă din 2014, cota unică de impozitare a mediului de afaceri a fost propusă să fie înlocuită. Unul dintre partidele coaliției de guvernare, PSD, consideră că România nici nu are o cotă unică de impozitare pentru că acest sistem are prea multe excepții.

În schimb, PNL și-a asumat să iasă de la guvernare dacă nu se va menține cota unică.

„Mai aud colegii din coaliție, domnule, noi rămânem cu taxa unică. Care e taxa unică, că nu o înțeleg? Nu există impozitare progresivă la companii. Impozitarea companiilor e impozitarea companiilor. Cum de altfel și impozitul unic, acea cotă unică de impozitare, nu poate să fie 0,5, 9, 16, 19. Unde mai e…”, a mai declarat Marcel Ciolacu la Insider Politic de la Prima News din 27 aprilie.

Sistemul cu impozitare unică ar putea fi înlocuit cu cote progresive de impozitare a venitului. În ceea ce privește impozitul pe profit, acesta ar putea fi eliminat, urmând să fie impozitată cifra de afaceri; acestea sunt variantele de lucru de la începutul anului.

Deficitul bugetar este problema, nu Comisia Europeană

Bogdan Glăvan, analist economic, crede că reprezentanții Comisiei Europene doresc o politică fiscală unitară și corectă, nu cer neapărat creșterea taxelor.

„În PNRR nu ni se spune nimic legat de creșterea sau de scăderea taxelor, ceea ce ni se spune este că trebuie să uniformizăm sistemul fiscal astfel încât să nu mai existe tratamente diferite și excepții”, ne spune acesta.

„Ceea ce ne atrage atenția Comisia Europeană este că avem acel deficit bugetar excesiv de 6,6% și ne cere să avem o strategie pentru a scădea acest deficit. România nu a îndeplinit multe dintre țintele asumate în PNRR pentru prima jumătate a lui 2023 și aproape nimic din ce și-a asumat pentru a doua jumătate a anului trecut. Suntem deficitari la reforma pensiilor, la reformele din sectorul energetic etc., reforme ce ne-ar fi asigurat o strategie pe termen lung inclusiv pentru scăderea deficitului”, explică Bogdan Glăvan.

„De aceea, Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru PNRR, care a venit în România lunile trecute, a adus în discuție inclusiv problema impozitării microîntreprinderilor, iar Guvernul vorbește despre creșterea nivelului de impozitare. Este cel mai simplu să crești impozitele, atunci când nu ai o strategie pentru reducerea deficitului bugetar”, încheie Bogdan Glăvan.

Analiză firmelor în 2024

La Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au fost 846.459 de firme care au depus bilanțul fiscal pe 2022. Peste 1,2 milioane de firme erau înregistrate la Registrul Comerțului la finalul anului trecut.

Din aceste date, rezultă că 44,7% dintre firmele care depun bilanț contabil la sfârșit de an, în 2022, se calificau ca microîntreprinderi conform legislației actuale.

Cele 378.829 de microîntreprinderi active anul trecut în România au înregistrat o rată medie a rentabilității (profit brut/cifră de afaceri) de 25% în anul 2022, în timp ce companiile plătitoare de impozit pe profit au raportat o rată a rentabilității de 9,7%, conform unor date ale ANAF.

Ministerul Finanțelor estima că măsurile introduse la finalul anului trecut pentru restricționarea regimului microîntreprinderilor ar putea genera în 2024 o scădere de circa 33% a numărului de firme care aplică acest regim de impozitare, urmând să se ajungă astfel la aproximativ 300.000 de microîntreprinderi funcționale.

În primele patru luni din anul 2024, numărul societăților comerciale dizolvate a fost în creștere cu circa 25% față de anul anterior, cele mai multe dintre acestea activând în comerț și servicii (4.389), pe locul doi situându-se cele din sectorul construcțiilor (1.662), activități profesionale, științifice și tehnice (1.572) și industria prelucrătoare (1.403). Datele reies din raportările periodice ale Oficiului Național pentru Registrul Comerțului.

Adrian Bența consideră că „nu doar modificările fiscale, ci și condițiile economice au creat probleme pentru micile întreprinderi. Inflația ridicată a crescut costurile cu input-urile și, totodată, a condus la reducerea cererii”.