Salariul minim brut va fi majorat la 4.050 de lei. Patronatele cer eliminarea taxelor pentru 500 de lei pentru ca veniturile nete să crească

• Majorarea salariului minim brut la 4.050 lei, care ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2025, încinge spiritele între sindicate și patronate. Patronatele sunt împotrivă și consideră că mai degrabă este o măsură „brutală” pentru companii, fără să se țină cont de productivitatea salariaților, una dintre cele mai slabe din Europa.

Decizia Consiliul Național Tripartit pentru indexarea salariului minim brut până la 4.050 de lei de la 1 ianuarie ar urma să fie legiferată de Guvernul României pentru a fi și aplicată.

În Camera Deputaților mai este un proiect de lege, inițiat de Executivul de la Palatul Victoria, prin care salariul minim brut ar urma să respecte normele europene prin care acest venit este 50% din venitul mediu brut. Dacă sindicatele sunt mulțumite de această decizie, mediul de afaceri are îndoieli că aceste majorări repetate pot ajuta mediul de afaceri. De la sfârșitul anului lui 2023 și până în ianuarie 2025, salariul minim brut ar beneficia de a treia majorare.

Reprezentanții patronatelor se plâng și de taxarea muncii, cea mai mare problemă pentru angajatori.

Patronatele nu prea sunt de acord

Ion Roman, președinte al Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Vrancea, organizație membră a Consiliului Național al IMM-urilor din România –
CNIPMMR, spune răspicat că nu este de acord cu majorarea salariului minim din ianuarie 2025.

„Noi nu suntem de acord cu mărirea salariului minim, nici n-am fost și nici nu suntem. Am susținut de mai mult timp ca salariul acesta minim să nu fie așa de impozitat cum a fost și cum este și ne-am bătut cu guvernul ca să reușim să scadă din salariul minim 300 de lei neimpozabil”.

Soluția mai bună

Acesta spune că ar fi de acord cu majorarea, dar cer scăderea anularea impozitării pe 500 de lei, ceea ce ar face ca un salariat să câștige în plus. Acum, doar 300 de lei din salariul minim brut sunt neimpozabili.

„Acum, eu personal, am spus că în perioada următoare nu este potrivit să se mărească salariul minim și am solicitat să se scadă 500 de lei neimpozabil din salariul minim ca salariatul să ducă mai mulți bănuți acasă”, a declarat pentru Termene.ro Ion Roman.

Acesta lasă să se înțeleagă că nu i se pare normal ca el să cheltuie 4.000 de lei, iar la salariat să ajungă doar 2.200 lei, adică tot atât cât ia și statul.

De altfel, taxarea muncii este cea mai mare problemă pentru antreprenori la acest moment.

„Statul n-a pus umărul la afacerea mea și statul n-are treabă dacă eu nu dorm sau dacă mă chinui. Nici nu știe cum fac”, mărturisește Ion Roman.

• Dacă salariul minim brut de 4.050 va fi aplicat de la 1 ianuarie 2025, venitul net încasat de un salariat va crește de la 2.363 lei până la aproape 2.550.
• În cazul în care s-ar aplica propunerea patronatelor de eliminare pe încă 500 de lei, un salariat ar câștiga net aproape 2.700 de lei.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată aproximativ 760.000 de salariați, respectiv în jur de 14% din numărul total de salariați activi.

De majorarea salariului de bază minim la 4.050 de lei vor beneficia 1.871.266 de salariați.

Posibile concedieri

Ion Roman mai atrage atenția și cu privire la faptul că majorarea salariului minim de anul viitor presupune un efort financiar pe care multe firme nu-l vor putea susține și vor fi nevoite să recurgă la concedieri.

„Sindicatele să bat degeaba pentru că dacă n-ai, de unde să plătești? Să plătească ei, să-și facă firme să vadă cum este. Dacă se mărește salariul minim cu 2-300 de lei, în foarte multe domenii!? Oricum, firmele mici din România au început să închidă, ba chiar și cele mai mari. Oamenii vor închide sau vor reduce activitatea și vor recurge la concedieri. Va fi foarte rău pentru noi toți. Există domenii care sunt la limită, cum este cazul confecțiilor în Vrancea”, afirmă Roman.

Productivitatea, un subiect tabu

Reprezentanții patronatelor aduc în discuție și productivitatea scăzută din România, de altfel, una dintre cele mai mici din Europa, și pe care sindicatele o ignoră.
„Sindicatele numai cer să se mărească salariile și să plătească oamenii cu bani mai mulți, dar nu vorbesc cât trebuie să producă un salariat, ce productivitate a muncii are, dacă este acoperit salariul acela în servicii și produse. Ei pun căruța înaintea cailor, corect ar fi ca ei să îi urmărească, să îi ajute pe oamenii aceștia. Ar trebui să se implice să producă mai mult și mai bine, să se ocupe de pregătirea profesională a salariaților și după aceea să ceară”, arată Roman.