Ministerul Cercetării a propus un plan de digitalizare a 75% din IMM-uri până în 2030. Cum se va atinge obiectivul

• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a lansat în consultare publică Planul Național de Acțiune privind Deceniul Digital pentru România. După perioada de consultare publică, Planul va deveni text legislativ. România a rămas în urma majorității statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește digitalizarea. Pentru a recupera decalajul ministerul propune reformarea și investiții în patru direcții de acțiune: servicii publice digitale, competențe digitale, infrastructura digitală, transformarea digitală a întreprinderilor.

România înregistrează un punctaj slab în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, atât în comparație cu media UE, cât și în raport cu obiectivele UE. Astfel, adoptarea IA este de 1 % în comparație cu media UE de 8 %, adoptarea serviciilor de cloud este de 11 % față de media UE de 34 %, iar volumele mari de date (Big Data) sunt utilizate de 5 % dintre companii față de 14% la nivel european.

Pentru a recupera terenul pierdut, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) propune, printre alte, în Planul Național de Acțiune privind Deceniul Digital pentru România:

• digitalizarea a 75% din întreprinderi până în 2030 cu fonduri europene și prin intermediu a 12 centre de inovare care vor ajuta antreprenorii să-și digitalizeze afacerile;
• Prima strategie națională pentru Inteligența Artificială și finanțări pentru Centrul Român de Inteligență Artificială;
• dar și o platforma pentru reducerea birocrației în relația cu autoritățile publice, prin care antreprenorii să comunice documente și interogări autorităților publice fără a mai fi nevoie drumuri repetate pentru a depune un dosar.

Planul Național de Acțiune privind Deceniul Digital pentru România este necesar pentru a răspunde Programul european de politică privind Deceniul Digital 2030 instituit de Uniunea Europeană prin Decizia (UE) 2022/24811. Prin acest plan de reformare și investiții, Ministerul Cercetării dorește „ transformarea digitală a statului, pentru redresarea, prosperitatea, securitatea, competitivitatea și bunăstarea societății”.

Conform Deciziei (UE) 2022/2481, statele membre sunt obligate să elaboreze planuri naționale de acțiune privind Deceniul Digital, prin care să propună contribuția națională la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale europene, să detalieze politicile, măsurile și acțiunile menite să transpună aceste obiective în realitate până la sfârșitul anului 2030.

Din acest motiv în planul pentru Deceniul Digital, Ministerul Cercetării promite ca digitalizarea firmelor din România să crească semnificativ până în 2030. Pentru aceasta, sunt prezentate o serie de proiecte și investiții care să realizeze transformarea digitală a întreprinderilor. Lansat în dezbatere publică pe 4 aprilie, sugestiile de îmbunătățire a Planului Național de Acțiune privind Deceniul Digital pentru România pot fi trimise ministerului doar până pe 14 aprilie.

Digitalizarea a 75% din întreprinderi până în 2030

„Prin programul de politică Deceniul Digital se urmărește adoptarea tehnologiilor avansate de către 75 % dintre întreprinderi”, se precizează în proiectul prezentat de ministerul de resort.

Așa cum am mai precizat, Ministerul Cercetării recunoaște că în acest moment România înregistrează un punctaj slab în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, atât în comparație cu media UE, cât și în raport cu obiectivele UE. Astfel, adoptarea IA este de 1 % în comparație cu media UE de 8 %, adoptarea serviciilor de cloud este de 11 % față de media UE de 34 %, iar volumele mari de date (Big Data) sunt utilizate de 5 % dintre companii față de 14 % la nivel european.

„În ceea ce privește procentul de IMM-uri cu un nivel de bază de intensitate digitală, decalajul față de UE nu este atât de mare ca în cazul celorlalți indicatori (53 % față de media UE de 69 % și față de un obiectiv la nivelul UE de 90 % pentru 2030)”, scrie în planul pus în dezbatere publică până pe 14 aprilie.
Comerțul electronic va fi sprijinit cu fonduri europene de 120 de milioane de euro.

S-au înregistrat progrese în ultimul an în ceea ce privește întreprinderile care furnizează servicii de vânzare online și în ceea ce privește cifra de afaceri a comerțului electronic, dar România înregistrează scoruri sub media UE pentru toți acești indicatori.

Contribuția globală a Planului Național de Redresare și Reziliență la adoptarea tehnologiilor digitale avansate este estimată la 119,8 milioane de euro, iar pentru obiectivul de 90 % privind intensitatea digitală de bază, contribuția este estimată la 359,5 milioane EUR. Finanțarea suplimentară este disponibilă în cadrul FER, pentru perioada de programare actuală.

12 centre de inovare care vor ajuta antreprenorii să-și digitalizeze afacerile

În plus, din cele 12 Centre de Inovare Digitală (Digital Innovation Hubs – DIH ), care au fost preselectate de autoritățile române, printr un apel de proiecte restrictiv al UE în cadrul programului Europa Digitală, pentru a deveni parte a Rețelei de centre europene de inovare digitală (EDIHs), șapte au fost selectate și au primit deja finanțare.

EDIH oferă servicii IMM-urilor și autorităților publice locale (APL) pe care le ajută să depășească provocările legate de transformarea digitală, dar și pentru a îmbunătăți procesele de afaceri/producție, produsele/serviciile care utilizează tehnologii digitale.

Centrele de Inovare Digitală (DIH) sunt definite internațional ca fiind „one-stop-shops ce ajută firmele ca, prin implementarea tehnologii digitale inovative, să devină mai competitive în ceea ce privește procesele de producție și business, produsele sau serviciile lor.

În România există 7 centre de inovare digitală, care au fost selectate în urma evaluării și deciziei Comisiei Europene. Rețeaua acoperă întregul teritori al țării, fiind împărțită pe regiuni și are ca obiective să distribuie bunele practici, să dezvolte abilități, să demonstreze soluții inovatoare, să asiste la obținerea de finanțare, să faciliteze relațiile și parteneriatele și să susțină antreprenoriatul.

Rețeaua își propune să acționeze ca un catalizator al inovației la nivel național, dar și ca o platformă pentru agenda politicilor comune între DIH regionale din țară în relație cu organismele publice locale, regionale, naționale și europene.

Cele 7 DIH-uri din rețeaua națională sunt:

• Regiunea Nord-Vest: DIH4Society – [email protected] și Transilvania DIH – [email protected]; [email protected]
• Regiunea Centru: FIT EDIH – [email protected]
• Regiunea Sud-Muntenia: Wallachia eHub – [email protected]
• Regiunea Sud-Est: CiTyInnoHub – [email protected]
• Regiunea Nord-Est: eDIH-DIZ – [email protected]; [email protected]
• Regiunea Vest:  DIGIVEST – [email protected]

Urmează să mai fie selectate cinci centre de inovare în perioada următoare, cel mai probabil până la sfârșitul anului.

Finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor

Cofinanțarea în cadrul FEDR va fi asigurată de România până la 50% din costurile eligibile, prin intermediul Programului de creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare (PoCIDIF).

Astfel, în august 2023, a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru digitalizarea IMM-urilor prin intermediul Centrelor europene de inovare digitală (EDIH) din România. În cadrul acestei cereri, EDIH-urile din România vor primi finanțare prin intermediul PoCIDIF pentru a oferi sprijin pentru digitalizare beneficiarilor finali, și anume IMM-urilor.

Prima strategie națională pentru Inteligența Artificială

Ministerul Cercetării promite că până la sfârșitul acestui an va fi adoptată prima strategie națională pentru Inteligența Artificială, având ca bază Cadrul Strategic Național pentru IA (CSN-IA), elaborat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj Napoca.

S-a acordat deja o atenție deosebită acțiunilor menite să dezvolte sisteme de IA fiabile, robuste și sigure, dar și să asigure transparența algoritmilor, a diversității, echității și contribuției la bunăstarea socială. În plus, a fost ȋnfiinţat un Comitet Român pentru Inteligența Artificială, având ca scop reunirea inițiativelor și oportunităților IA.

Finanțare pentru Centrul Român de Inteligență Artificială

Un proiect notabil este Centrul Român de Inteligență Artificială, cu o finanțare FEDR de peste 52 de milioane EUR, un proiect multipartit, care va crea instrumentele de colaborare pentru mobilizarea resurselor IA (în special: calculul de înaltă performanță și accesul liber la grupurile de date de formare) la nivel național și internațional. Acesta va fi utilizat pentru finanțarea proiectelor cercetătorilor români, a proiectelor de cercetare comună, va dezvolta soluții IA în beneficiul cetățenilor și va genera diverse proiecte start-up și spin-off.

România ar mai putea avea două companii de tip unicorn

În ceea ce privește obiectivul stabilit pentru companiile de tip unicorn, „în România au fost raportate două societăți cu potențial de a atinge statutul de unicorn – o valoare de peste un miliard de dolari”, scriu reprezentanții Ministerul Cercetării fără a preciza numele companiilor la care se referă.

Platforma pentru reducerea birocrației în relația cu autoritățile publice

De asemenea, „în 2024 se preconizează finalizarea unor măsuri relevante în cadrul PNRR, precum dezvoltarea unei platforme pentru stimularea competitivității mediului de afaceri, asigurarea transparenței legislative, reducerea sarcinii administrative și simplificarea procedurală”, se mai precizează în planul Deceniul Digital.

2.000 de firme vor beneficia de fonduri pentru creșterea competențelor digitale ale angajaților

Ca măsură de sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale a IMM-urilor, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a inițiat în 2022 proiectul „Competențe în tehnologii avansate pentru IMM-uri”, finanțat prin PNRR. Proiectul va sprijini transformarea digitală a unui număr minim de 2.000 de întreprinderi.

IMM-uri prin îmbunătățirea competențelor digitale ale angajaților lor și prin specializarea forței de muncă în domenii tehnologice avansate.

Prin această intervenție sunt vizate atât creșterea competitivității forței de muncă, cât și a firmelor. Prin urmare, angajații IMM-urilor își vor putea îmbunătăți cunoștințele și competențele prin participarea la programe de formare în tehnologii avansate, printre care se numără și Internet of Things, Big Data, tehnologii Cloud, Machine Learning, Inteligența Artificială, Automatizarea Proceselor Robotice (RPA), Blockchain, Cyber-Physical Systems și Fabricația Aditivă (Additive manufacturing).

IMM Mentor

Platforma IMM Mentor, https://immmentor.ro/, gestionată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), este structurată pe mai mulți piloni, după cum urmează: Educație Antreprenorială, Finanțări pentru IMM-uri, Legislați Firmelor și Instituții Competente.

Prin intermediul pilonului referitor la finanțări sunt identificate toate liniile de finanțare – de la bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile, alte fonduri de finanţare (norvegiene, elveţiene, Banca Mondială, etc), platformele financiare existente (crowdfunding, crowdsourcing, etc), dar și structuri de sprijinire a afacerilor (incubatoare, acceleratoare, etc). De asemenea, platforma include și o aplicație Marketplace, care menține registrul tuturor companiilor românești și oferă companiilor posibilitatea de a-și gestiona facturile în cadrul aplicației.

Alte trei direcții pentru digitalizarea României

Pe lângă transformarea digitală a întreprinderilor, în Deceniul Digital propus de Ministerul Cercetării se mai are în vedere și reformarea serviciilor publice digitale, creșterea competențe digitale și îmbunătățirea infrastructurii digitale.

Servicii publice digitale

Pe lângă disponibilitatea redusă a serviciilor publice digitale, există și o anumită mentalitate conservatoare, care face ca doar 24 % dintre utilizatorii online din România să folosească activ serviciile de e-guvernare, comparativ cu media la nivelul UE, de 74 %.

Accesul la dosarul medical electronic nu face excepție în termeni de performanță, cu toate acestea investiții semnificative în e-sănătate și telemedicină urmează să fie implementate în viitor.

În privinţa furnizării de servicii digitale pentru cetățeni, România înregistrează un scor scăzut, de doar 48 de puncte, comparativ cu media UE, de 77 de puncte.

„Una dintre infrastructurile strategice digitale care urmează să fie implementate în România este Cloudul Guvernamental. Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), reprezintă responsabilitatea comună a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciului Român de Informații (SRI), în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), de a furniza o arhitectură digitală (care integrează soluții IaaS, PaaS și SaaS) instituțiilor din sectorul public, care nu au resurse pentru a avea propriile centre de date”, se precizează în inițiativa Ministerului Cercetării.

Eforturile de colaborare, reprezentate de testarea cu succes a nodului RO eIDAS, supervizată de ADR, conectarea cu nodurile similare din Cehia, Germania, Luxemburg și Franța reprezintă pași semnificativi, care contribuie la recuperarea decalajelor.

Prin operaționalizarea nodului RO eIDAS, România va putea să își îndeplinească obligațiile care decurg din Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui Portal digital unic (gateway) care va oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență, facilitând astfel accesul cetăţenilor români la serviciile publice furnizate de alte state europene, dar și accesul cetățenilor europeni la serviciile digitale românești, prin schimbul de dovezi la nivel transfrontalier.

Mai mult, pentru a pregăti procesul de conformare la prevederile Regulamentului eIDAS2, care impune o identitate digitală pentru toți cetățenii europeni prin intermediului unei aplicații mobile de tip portofel (eWALLET), România participă activ la Consorțiul European pentru Wallet (EWC), un proiect-pilot pe scară largă care cuprinde 15 administrații publice și peste 40 de entități private din 18 state membre.

Competențe digitale pentru cetățeni și forța de muncă

Pentru a crește competențele digitale, Ministerul Cercetării propune mai multe măsuri, printre care și creșterea grilei de salarizare pentru IT-iștii care vor să lucreze în sectorul public pentru ca aceștia să beneficieze de salarii la fel de mari ca în domeniul privat.

Alte măsuri propuse:

• Creșterea numărului de absolvenți TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) în sistemul de învățământ terțiar: crearea de parteneriate public-privateîn învățământul universitar pentru a permite tranziția timpurie a studenților de la educație la ocuparea unui loc de muncă, cu un impact imediat vizibil în PIB;-
• Promovarea mecanismelor alternative de creștere a ofertei de specialiști: prin revitalizarea învățământului postliceal, dezvoltarea de programe de reconversie profesională, precum și recunoașterea și certificarea formării în industrie;-
• Atragerea specialiștilor IT din afara granițelor României în instituțiile administrației publice și centrale: un program de susținere a revenirii în țară a specialiștilor IT din diaspora și, pe de altă parte, prin campanii de recrutare externă în țările din regiune (în special țări din afara UE);
• Promovarea unei grile salariale diferențiate pentru experții IT din administrația publică după modelul francez, astfel ȋncât cariera din sectorul public să poată fi competitivă, din punct de vedere financiar, cu grila existentă ȋn sectorul privat;

Un alt proiect care vizează creșterea competențelor digitale pentru cetățeni, lansat în 2022, constă în transformarea bibliotecilor în centre pentru dezvoltarea competențelor digitale în comunitățile locale. Acesta prevede furnizarea de echipamente informatice și tehnice pentru 1.135 de biblioteci, 100.000 de membri ai comunității deserviți de bibliotecile solicitante, precum și formarea a 1100 de bibliotecari.

Infrastructura digitală

Conectivitatea este zona în care România obține cele mai bune rezultate, îndeplinind deja una dintre condițiile prealabile pentru o transformare digitală de succes și aducând o contribuție exemplară la obiectivele digitale ale UE pentru conectivitatea Gigabit pentru toți.

Minusurile sunt în ceea ce privește introducerea tehnologiei 5G, unde România se situează la 27 % din totalul acoperirii gospodăriilor, cel mai scăzut procent din UE (medie de 81 %), iar obiectivul UE este de a acoperi toate zonele populate. Cu toate acestea, cea mai mare parte a acoperirii 5G a României (26 %, comparativ cu media UE de 41 %) se află în banda de 3,6 GHz (și DSS în 2.100 MHz), o bandă esențială pentru a permite aplicații avansate care necesită o lățime de bandă de spectru mare.