Majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei a generat o formă de concurență neloială din partea statului

• Majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, începând cu 1 iulie, care a adus un plus de 280 de lei „în mână” angajaților plătiți cu minimul pe economie, începe să producă efecte în piață, de la creșterea inflației și majorări de prețuri, până la închiderea unor firme.
• Una dintre consecințele acestei decizii a fost creșterea tuturor salariilor din sistemul public, deoarece veniturile salariale de bază ale bugetarilor sunt calculate pe baza coeficienților raportați la salariul minim brut.
• Expertul fiscal Gabriel Biriș consideră că, în acest context, majorarea salarială impusă firmelor a fost mult mai mare decât anticipat și a contribuit la creșterea inflației.

Pentru angajatorii nevoiți să mărească salariul minim, a fost de departe un efort financiar important, pentru că ei au fost nevoiți să schimbe grila salarială la toată lumea. Aceasta în cazul în care mai aveau personal angajat pe salariul minim, pentru că sunt destule domenii în care nu se mai pune de mult această problemă.

Majorarea salariului minim brut de la 3.300 lei la 3700 lei brut a fost aprobată prin HG 598/2024 și completată prin OUG 59/2024 care prevede că 300 de lei din noul salariu minim brut nu vor fi taxabili (pentru această sumă nu se va achita impozit sau contribuții sociale). Măsura nu a vizat salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, pentru care este valabil un alt act normativ – OUG 93/2023.

Bugetarii, cei mai câștigați după majorarea salariului minim brut

Deși ar părea greu de crezut, printre principalii beneficiari ai acestei prevederi se numără inclusiv bugetarii.

De altfel, Consiliul Fiscal și-a prezentat raportul de analiză pentru rezultatele fiscale pe precedent, iar din informațiile prezentate reiese că bugetarii câștigau mai mult decât angajații din mediul privat încă înainte de majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2024.

Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns, în anul 2023, la 8.155 lei/lună, cu 11,76% mai mare decât în anul 2022, depășindu-l cu 13,75% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 7.169 lei/lună (în creștere cu 15,33% comparativ cu cel din anul precedent). Datele sunt prezentate în raportul anual al Consiliului Fiscal.

Creșterea costurilor sociale

Gabriel Biriș, avocat, expert în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, spune și el că majorarea salariului minim a avut ca afect creșterea tuturor costurilor sociale.

„Dacă ai mărit salariul minim cu 10-15%, nu poți să-i tii la același nivel pe toți angajații, trebuie să crești și la ceilalți, ceea ce face să se mărească toate costurile salariale”, a declarat pentru Termene.ro Gabriel Biriș.

În același timp, majorarea salariului minim duce și la creșterea veniturilor la buget, pentru că „din orice 100 lei pe care îi adaugi la salariul minim, statul ia cel puțin 35 de lei din plata contribuțiilor”. Mai trebuie menționat, însă, și faptul că salariile bugetarilor sunt raportate la salariul minim, așa că nici aceștia nu pot fi ignorați în astfel de situații.

„În momentul în care tu crești salariul minim și încasezi un leu în plus la buget, de fapt pe tine te costă cu 3 lei mai mult creșterea de salarii la bùgetari care sunt plătiți în funcție de salariul minim. Când crești salariul minim, crești salariile în general, generezi inflație, ea la rândul ei duce la majorări de pensii, care sunt indexate cu inflația, creșterile de pensii duc la un consum mai mare, care generează inflație și tot așa”, atrage atenția Biriș.

Concurența neloială din partea statului

Piața muncii are nevoie foarte mare de oameni, mai ales că anumite categorii de forță de muncă, cum ar fi contabilii, de exemplu, nu pot fi importate, spune Biriș.

El atrage atenția că statul plătește foarte mulți oameni degeaba și nu doar că face acest lucru, dar afectează piața muncii.
„Concurează extrem de neloial companiile din piață, cei care prin impozite și taxe până la urmă finanțează economiile cetății…În momentul de față sunt destul de multe sectoare, în care vedem că oamenii pleacă de la privat la stat, pentru că sunt salarii mai mari și muncă mai puțină, iar, în plus, există și garanția locului de muncă. Concurența neloială pe care statul o face este îngrozitoare și vorbim de la șoferi, până la avocați. Plecă juriști din companii ca să se ducă la instituții publice, pentru că muncesc nici jumate și salariul mediu la stat este cu 20 -30 % mai mare ca la privat”, precizează avocatul.