De ce românii sunt singurii europeni care muncesc cel mult 32 de ani înainte să iasă la pensie. În Germania se iese la pensie după 45 de ani de muncă

• Durata vieții profesionale la români este cea mai mică din Uniunea Europeană, de doar 32 de ani, comparativ cu o medie UE de 39 de ani, potrivit unei analize Eurostat.
• Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, consideră că situația din România este efectul condițiilor de muncă neadecvate, ce îi determină pe români să se pensioneze cât mai repede.
• Totodată, o serie de categorii profesionale beneficiază prin lege de dreptul de a ieși la pensie încă de timpuriu, ceea ce conduce la scăderea perioadei medii de activitate, atrage atenția fostul ministru.
• Aproape 920.000 de pensionari, din cei 4,75 de milioane înregistrați la începutul anului în România erau ieșiți anticipat din câmpul muncii

Aceeași statistică Eurostat indica faptul că România este singura țară din UE unde perioada medie de activitate a scăzut cu 0,4 ani, în ultima decadă. Cum se explică evoluția și de ce face România notă discordantă în raport cu restul UE?

4.756.438 de pensionari erau înregistrați în februarie 2024 în România, iar pensia medie a fost de 2.246 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Violeta Alexandru a remarcat că „se vede o tendință de pensionare în România pe fondul insatisfacției față de locul de muncă/salarizare coroborat cu o deteriorare a stării de sănătate pe fondul eșecului politicii publice de prevenție în România.”

„Românii nu sunt mulțumiți, din păcate, de locurile de muncă pe care le ocupă. În prea puține zone se poate vorbi despre satisfacție la locul de muncă, plăcerea de a munci și acest lucru nu are întotdeauna de-a face cu salarizarea”, a atras aceasta atenția.

Din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.813257 de persoane, dintre care 2.190.857 femei.

Schimbările legislative conduc la nesiguranță

Un alt motiv pentru care românii își scurtează perioada de activitate ține de schimbările legislative pe care oamenii nu le înțeleg sau nu le aprobă. Astfel, majoritatea încearcă să își securizeze un venit sigur, prin pensie, indiferent de nivel, și caută apoi să completeze această sumă continuând activitatea sub diverse forme.

„Legislația privind pensiile (inclusiv amendamente depuse în permanență în parlament) nu se discută în rândul populației, nu se explică schimbările astfel că oamenii se tem de necunoscut și preferă să iasă cât mai rapid la pensie pe legislația pe care o cunosc și care e în vigoare atunci când îndeplinesc condițiile. Mulți preferă siguranța pensiei după care unii mai lucrează (legal sau nu). Există și un interes în creștere pentru pensionare anticipată din considerentele explicate mai sus”, este de părere Violeta Alexandru.

Sistemul social actual, în care munca la negru este tolerată, încurajează un astfel de comportament, a mai declarat ea.

„În mandatul meu am insistat foarte mult pe acest aspect, făcând demersuri de conștientizare asupra consecințelor pe termen scurt dar și lung în cazul muncii fără contract”.

Legile speciale, un alt motiv pentru perioada redusă de activitate

În fine, românii lucrează, în medie, mai puțin decât restul europenilor, și pentru că există diverse categorii profesionale care, prin lege, beneficiază de o vârstă redusă de pensionare.

Potrivit Violetei Alexandru, ”pentru prea multe categorii socio-profesionale vârsta de pensionare este redusă de legi speciale sau de încadrarea (nejustificată) a persoanelor în grupe de muncă, acest indicator scăzând din vârsta de ieșire la pensie”.

În opinia sa, legislația și mai ales felul în care este interpretată permite multora să beneficieze de condițiile favorabile oferite de lege, deși nu ar fi cazul.

„Legislația creează cadrul general, dar încadrarea efectivă a persoanelor o face conducătorul unității iar în România, în domenii cum ar fi poliția, de exemplu, se încadrează în grupe și se pensionează persoane apte de muncă și din funcții unde greu se pot, cu adevărat, identifica unele condiții grele/deosebite în înțelesul prevederilor legale în domeniu. Interpretarea a ceea ce înseamnă condiții speciale sau deosebite (grupele) e folosită cu larghețe în multe domenii în care, la o privire atentă, se poate observa că nu se justifică”, atrage atenția fostul ministru.

Evoluția vârstei de pensionare în România

Vârsta de pensionare în România a evoluat de-a lungul anilor în conformitate cu reformele legislative și economice, pentru a se alinia standardelor europene și pentru a răspunde provocărilor demografice și financiare. Iată o privire generală asupra acestei evoluții:

• Până la 1990

Perioada comunistă: Vârsta de pensionare era mai scăzută comparativ cu standardele actuale. Femeile se pensionau la 55 de ani, iar bărbații la 60 de ani.

• După 1990

Anii ’90: În perioada imediat următoare căderii regimului comunist, vârsta de pensionare a rămas similară pentru o perioadă de timp.

• Reforma pensiilor din 2001

A fost introdusă o lege care prevedea creșterea graduală a vârstei de pensionare în 2001.
Femei: de la 55 de ani la 57 de ani și jumătate până în 2014.
Bărbați: de la 60 de ani la 62 de ani și jumătate până în 2014.

• Reforma din 2010

Legea nr. 263/2010: Aceasta a introdus o creștere graduală și mai pronunțată a vârstei de pensionare.
Femei: vârsta de pensionare urmează să crească până la 63 de ani până în 2030.
Bărbați: vârsta de pensionare urmează să crească până la 65 de ani până în 2030.

• După 2020

Începând cu anul 2020, s-au făcut ajustări pentru a asigura o tranziție lină la noile limite de vârstă.
Femei: vârsta de pensionare continuă să crească treptat, în funcție de anul nașterii.
Bărbați: deja a ajuns la 65 de ani pentru cei născuți după 1955.

Comparația cu alte state

Dacă în România vârsta de pensionare este de 65 de ani, limita trecerii de la viața profesională activă la pensie nu este mult diferită nici în alte țări. Diferențele stau însă în faptul că România are multe categorii speciale care pot ieși la pensie după 25 de ani de muncă și beneficiază de pensie completă. În Germania, nimeni nu poate ieși anticipat la pensie și să beneficieze de pensie întreagă dacă nu a muncit minimum 45 de ani. Este o diferență de 20 de ani față de regulile de pensionare din România.

Aproape 920.000 de pensionari, din cei 4,75 de milioane înregistrați la începutul anului în România erau ieșiți anticipat din câmpul muncii, înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani sau altă vârstă stabilită la momentul pensionări.

• Franța

În Franța, stat cu un sistem social puternic, vârsta de pensionare a oscilat în ultimele decenii între 62 și 67 de ani. Președintele Emmanuel Macron a propus reforme suplimentare pentru a simplifica și unifica sistemul de pensii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. S-a propus creșterea treptată a vârstei de pensionare la 64 de ani până în 2030.

• Germania

Persoanele născute în 1964 sau mai târziu se vor pensiona la vârsta de 67 de ani. Pensionarea anticipată întreagă este posibilă la 63 de ani pentru cei care au contribuit timp de 45 de ani.

• Statele Unite

Amendamentele la Actul de Securitate Socială  din 1983, semnate de președintele Ronald Reagan, au crescut gradual vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani.

• Japonia

Vârsta de pensionare a fost până în 1990 de 60 de ani pentru majoritatea angajaților. Mulți angajați din sectorul privat se retrăgeau la această vârstă. După 2000, guvernul nipon a început să încurajeze o creștere treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru a alinia vârsta de pensionare cu creșterea speranței de viață și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii.