Scutirile și excepțiile fiscale, neconstituționale. „Ciumă pentru unii, mumă pentru alții”, crede expertul Gabriel Biriș

• Eliminarea facilităților fiscale și micșorarea pragului de impozitare a microîntreprinderilor, măsuri cerute de experții Comisiei Europene, ar putea fi măsuri benefice economiei autohtone, consideră o parte dintre mediul de afaceri. Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, se află printre specialiștii care susțin și ei eliminarea facilităților fiscale.

Gabriel Biriș, avocat și expert în fiscalitate, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, afirmă că toate aceste scutiri și excepții sunt neconstituționale, iar UE nu ar fi trebuit să le permită niciodată României. „Ciumă pentru unii, mumă pentru alții”, astfel caracterizează Biriș actuala legislație fiscală.

Inechitățile produse de legea fiscală actuală

Gabriel Biriș atrage atenția că actuala lege fiscală produce inechități majore între cetățenii României. El subliniază că majorarea semnificativă a deficitului în ultimii ani, deși România se află în procedură de deficit excesiv din 2019, nu justifică aceste inechități. „Așa cum este acum legea fiscală, este ciumă pentru unii, mumă pentru alții”, a afirmat Biriș.

Expertul propune și câteva măsuri care ar trebui avute în vedere în perioada următoare, printre care plafonarea bazei de calcul la contribuțiile sociale la un nivel rezonabil și eliminarea tratamentelor speciale.

Chiar și premierul Marcel Ciolacu declara anului trecut că facilitățile fiscale oferite anual de guvern se ridică la 74 de miliarde de lei.

Modificări pentru microîntreprinderi

Biriș explică ce s-a întâmplat în momentul în care plafonul la microîntreprinderi a fost ridicat în 2017, de la 100.000 euro la 500.000 euro, și apoi la un milion de euro, eliminându-se consultanța și managementul.

Schimbarea plafonului la microîntreprinderi este una dintre cerințele Uniunii Europene. Comisia Europeană a cerut reducerea acestui plafon sub 100.000 de euro, varianta solicitată de Bruxelles fiind de 50.000 de euro.

Critici la adresa facilităților fiscale

Reprezentanții Comisiei Europene au solicitat României, încă dinaintea alegerilor europarlamentare din 9 iunie, să prezinte până la sfârșitul anului 2024 un plan de eliminare a facilităților fiscale acordate de Ministerul Finanțelor. Analiștii Comisiei Europene consideră că România a exagerat cu acordarea acestor facilități, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor vor trebui să aleagă, începând cu 2025, maximum 2-3 domenii pe care să le sprijine doar pentru dezvoltare.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că România trebuie să revină la un climat concurențial echitabil, afirmând că perioada excepțiilor fără limită s-a încheiat. Ministerul Finanțelor lucrează în prezent la o analiză care să ajute la luarea unei decizii privind domeniile care vor pierde facilitățile.

La presiunea Uniunii Europene (UE), România trebuie să își modifice politica fiscală astfel încât, începând din 2026, să poată fi aplicat noul cod fiscal. Printre măsurile vizate se numără majorarea cotei de TVA, cu praguri cuprinse între 10% și 25%, renunțarea la cota unică de 10% pentru impozitarea veniturilor personale, altele decât cele salariale, urmând să fie introduse praguri de impozitare în funcție de venituri.

De asemenea, se are în vedere scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi, precum și schimbarea impozitului privind profitul firmelor.

Reforma fiscală și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Executivul de la Palatul Victoria și-a asumat reformarea codului fiscal din România pentru a aplica reguli noi privind impozitarea persoanelor, a firmelor, a proprietăților și a cotei de TVA. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că este nevoie de o reformă fiscală cu perspectivă pe termen mediu, care este inclusă în PNRR.

De asemenea, premierul și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au anunțat recent că lucrează la un plan de reducere a cheltuielilor fiscale, care va fi prezentat la 1 septembrie. România, fiind într-o procedură de deficit excesiv, trebuie să discute Planul Fiscal cu Comisia Europeană până la începutul lunii septembrie, urmând ca acesta să fie prezentat până la jumătatea lunii octombrie.

Guvernul României speră ca oficialii de la Bruxelles să accepte planul de reducere a deficitului bugetar sub 3% pe o perioadă de 7 ani, și nu patru ani, conform reglementărilor UE, pentru a reveni sub pragul de 3%. Marcel Ciolacu a subliniat că acordul Comisiei Europene este condiționat de modificarea Codului Fiscal, în special de eliminarea facilităților fiscale pentru forța de muncă.