Previziuni economice pentru 2025. Salariul minim va rămane stabil, iar inflația se va tempera. Deficite rămân mari, chiar dacă producția va crește

• Prețurile de consum ar urma să își tempereze creșterea în 2025 și 2026, însă nici salariile nu se vor majora în același ritm ca până acum – cu procente de două cifre.

Deficitul bugetar ar urma să rămână în jurul nivelului de 8%, iar majorarea PIB va accelera, estimează pentru Comisia Europeană, Banca Europeană  și Fondul Monetar Internațional, potrivit datelor analizate de termene.ro.

Astfel, chiar dacă economia va tura motoarele în perioada următoare, România va mai avea nevoie de câți va ani pentru a reinstaura disciplina fiscală și a reduce deficitele majore create în special în anul electoral 2024.

Creștere economică între 1,4 și 2% în 2024

Creșterea anuală modestă a economiei în trimestrul trei (+1,1%) a determinat Comisia Europeană să revizuiască previziunile pentru acest an. În cel mai recentă prognoză, publicată pe 15 noiembrie, instituția preconizează că PIB-ul va crește cu 1,4% în 2024 urmând să accelereze în 2025 și 2026 la 2,5% și, respectiv 2,9%.

De asemenea, în prognoza din octombrie, FMI estima pentru România o creștere economică de 1,9%, ce ar urma să accelereze anii viitori la 3,3 și, respectiv, 3,7%, iar într-un raport emis în aceeași lună Banca Mondială preconiza o creștere a PIB de 2% în 2024, de 2,7% în 2025 și de 3,5% în 2026. În fiecare din cei trei ani, creșterea ar urma să fie antrenată în special de consumul privat, dar și de investițiile de capital, potrivit surselor citate.

Inflație în scădere

Perspectivele sunt destul de bune și când vine vorba de inflație. După ce a trecut de 10% în 2022 și 2023, indicele prețurilor de consum ar urma să ajungă la circa 5% în acest an, prognoza CE pentru inflația anuală fiind de 5,5%, iar estimarea FMI și Băncii Mondiale de  5,3%. Fiecare dintre cele trei instituții preconizează că majorarea prețurilor se va tempera însă și indicatorul se va situa în jurul a 3% în 2026.

Ce va sta în spatele evoluției? Analiștii Comisiei Europene consideră că „presiunea pe avansul prețurilor va rămâne ridicată, din cauza creșterii cererii pe fondul majorărilor salariale și a scumpirii serviciilor. Inflația medie este însă de așteptat să scadă în continuare și să reajungă în intervalul țintit de banca centrală, de 2,5% plus/minus 1p.p. spre finalul lui 2026”.

La scăderea inflației va contribui și evoluția veniturilor, consideră Comisia Europeană. Instituția estimează că  majorarea salariului minim, a veniturilor din sectorul public și din cel privat se vor tempera, deoarece până acum au crescut accelerat, cu procente din două cifre.

Încă 2 ani cu deficit bugetar la cota 8%

Creșterile salariale și de pensii din ultimii ani vor atârna însă greu în cheltuielile statului, așa încât deficitul bugetar ar urma să rămână pentru câțiva ani la cota de 8%, consideră CE.

Comisia estimează că în 2024 indicatorul va ajunge la 8%, iar în următorii doi ani la 7,9% din PIB, ca efect al ”cheltuielilor bugetare în creștere generate de majorările salariale din sectorul public, cheltuielile cu bunurile și serviciile și creșterea pensiilor. Deficitul reflectă totodată încetinirea creșterii veniturilor, din cauza performanței sub așteptări a economiei”.

Anul viitor, costul pe termen scurt al reformei pensiilor și majorările de dobânzi vor menține cheltuielile publice la un nivel ridicat.  În 2026, cel două categorii de cheltuieli vor ajunge la 2,2% din PIB.