Patronatele ar dori ca salariul minim brut să fie corelat și cu productivitatea muncii, care este cea mai scăzută din Europa
În Articol
- Reprezentanții mediului de afaceri au încă dubii că firmele mici și mijlocii vor face față noilor majorări salariale impuse de guvern prin majorarea salariului minim brut pe economie, așa cum se propune într-o inițiativă a Ministerului Muncii. Patronatele ar dori ca salariul minim brut să fie condiționat și de productivitatea muncii în România, nu doar de salariul mediu brut, conform regulilor europene.
Guvernul și Ministerul Muncii doresc să majoreze salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată care să fie corelat cu salariul mediu brut care este undeva la 8.000 de lei pe lună.
„Demersul este menit să aducă un trai mai bun angajaților din România și să reducă sărăcia în muncă. Majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată presupune o apropiere a remunerației de nivelul cerut de Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În plus, din experiența anilor trecuți, creșterea salariului minim a adus și o creștere pe verticală a majorității salariilor, nu doar pentru cele minime”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.
Salariul minim brut ar trebui să țină cont și de productivitate
Patronatele cred că mai corect ar fi ca salariul minim brut să fie corelat cu productivitatea. Marcel Vulpoi, vicepreședinte al Uniunii Patronatului Român -UNPR, amintește de lipsa productivității în România.
„În principiu, salariul în orice țară ar trebui să reflecte productivitatea. Toate aceste intervenții brutale sunt de natură a distorsiona. Această majorare a salariului minim va avea un impact destul de semnificativ asupra mediului de afaceri. Și dacă ajungem la nivelul salariului minim european, atunci va fi o chestiune mult mai gravă pentru mediul de afaceri, pentru că ar trebui să ajungem și la productivitatea minimului european”, a declarat pentru Termene.ro Marcel Vulpoi.
Acesta atrage atenția că atât timp cât productivitatea în România este în continuare printre cele mai scăzute din Europa, ar fi normal ca și salariile să aibă aceeași tendință, pentru că altfel există riscul să fie dezechilibrate bilanțurile societăților.
România are cea mai slabă productivitate din UE
Românii sunt pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de ore lucrate, dar sunt printre cei mai ineficienți la locul de muncă. Pe de altă parte, salariile, deși sunt printre cele mai mici din UE, au unele dintre cele mai mari taxe. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat la nivelul statelor Uniunii Europene de Rexecode Institute în baza informațiilor din 2022.
Săptămânal, românii lucrează 40 de ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore.
Toate aceste ore petrecute la serviciu nu se reflectă însă în rezultate, deoarece productivitatea muncii în România e cu 30% sub media europeană. Prin comparație, în Germania productivitatea este cu 22% mai mare decât media europeană.
Pe de altă parte, românii au și printre cele mai mari taxe din UE, în jur de 45% din ceea ce câștigă.
Sociologul Gelu Duminică spunea, într-o intervenție la Digi24, că productivitatea redusă a muncii este explicată și prin caracteristica poporului, dar mai ales prin lipsa de tehnologie.
„Avem o cultură a muncii ciudată, cu expresii precum Cine-i harnic și muncește, ori e prost, ori nu gândește. Însă, nu putem vorbi doar de comportamentul individului, trebuie să vorbim și de deschiderea spre inovație, spre cercetare, domenii care la noi sunt subfinanțate. Ideea e că avem o tehnologizarea a industriei și în zone economice mult mai mică decât în alte state cu care ne comparăm. De exemplu, ai o productivitate mai mică atunci când tu încă sapi cu sapa pământul, iar în țările nordice muncile sunt mecanizate, deci au productivitate mai mare”, a spus acesta.
Munca la „gri”
Marcel Vulpoi, vicepreședinte al Uniunii Patronatului Român -UNPR, este de părere că prin majorarea salariului minim din 2025 se încearcă să fie scoase la suprafață o serie de zone gri ale remunerării muncii, o realitate de care toată lumea este conștientă.
„Este adevărat că, din păcate, multe societăți preferă o remunerare a muncii, ca să zic așa, în sistemul gri, salariul minim trecut pe cartea de muncă și să mai facă o serie de completări. S-a ajuns la niște situații care sunt deja paradoxale. Pensiile au început să devină, în unele cazuri, mai mari decât salariile. Cunosc destul de multe persoane care s-au pensionat având studii superioare și care au ajuns la niște pensii semnificativ mai mari decât oamenii care lucrează pe pozițiile respective în industrie, ceea ce iarăși, este o chestie care nu este neapărat în regulă”, susține Vulpoi.
Ce urmează din ianuarie
Reprezentanții sindicatelor și cei ai guvernului au fost de acord să voteze pentru majorarea salariul minim brut la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Din acest organism consultativ fac parte președinții confederațiilor sindicatelor, a confederațiilor patronale și reprezentanții ai guvernului desemnați de premier. Reprezentanții patronatelor nu au fost de acord cu această decizie.
„În ceea ce priveşte salariul minim, este următoarea, de la 1 ianuarie salariul minim 4.050 de lei, se păstrează deducerea fiscală de 300 de lei şi pentru anul viitor. Ca să realizaţi dimensiunea impactului, discutăm de circa 1 milion de persoane doar cu salarii cuprinse între 3.700 de lei şi 4.050 de lei care vor beneficia de această creştere. Valoarea salariului net este de 2.550 de lei. (…) Evident, această creştere de salariu minim va antrena şi alte creşteri de salarii în interiorul unor companii sau instituţii pentru că va trebui să se facă diferenţierea în funcţie de responsabilitate, complexitatea muncii respective, vechimea în muncă”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.