Esența zilei, 7 aprilie. Cinci companii verificate pentru posibile înțelegeri la licitații din pandemia COVID-19. România a raportat o creștere a vânzărilor cu amănuntul

• Azi e luni, 7 aprilie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua  din 4 în 4 ore până ora 22.00.

Cinci companii medicale verificate de Consiliul Concurenței pentru posibile înțelegeri la licitații din pandemia COVID-19

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții la sediile a cinci companii active pe piața comercializării produselor și echipamentelor medicale utilizate în prevenția/gestionarea situațiilor cu caracter epidemic/pandemic din România. Inspecțiile s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între participanții la  procedurile de achiziție publică, respectiv achiziții directe organizate de către autorități, în cadrul proiectelor finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), pentru atribuirea contractelor de furnizare de echipamente medicale, materiale și dispozitive de protecție necesare pentru a putea aplica măsurile sanitare și de protecție minime pe perioada pandemiei COVID-19.

Autoritatea de concurență spune că are indicii că cele cinci companii, Axioma Medical SRL, Soul Medical SRL, Irika Knitting SRL, Bonina Trading SRL și Smart Mind Solutions SRL, s-ar fi înțeles în vederea fixării prețului și/sau împărțirii pieței pentru produsele oferite (purificatoare de aer, teste rapide antigen, materiale de protecție, roboți pentru dezinfecție) în cadrul procedurilor de achiziție publică, derulate începând cu anul 2020, anunță Profit.ro.

România a raportat o creștere a vânzărilor cu amănuntul în februarie

Volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 2% în Uniunea Europeană şi cu 2,3% în zona euro, în februarie, comparativ cu perioada similară din 2024, iar România se află printre statele membre UE cu o creştere semnificativă, arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), transmite Agerpres, citat de Economedia.ro. În UE, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 1,4%, cele de combustibili auto cu 1,2%, iar cele de produse non-alimentare cu 2,5%.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în februarie, comparativ cu perioada similară din 2024, s-a înregistrat în Luxemburg (10,3%), Cipru (8,5%), Estonia (5,2%), Portugalia (5%), Slovenia (4,2%), Spania (3,8%), Ungaria (3,3%), Danemarca (3,2%), Lituania (2,9%) şi România (2,7%). Cele mai semnificative scăderi au fost în Polonia (minus 1,5%), Slovacia (minus 1,4%) şi Ţările de Jos (minus 1,2%).

Cotațiile aurului bat orice record

În primul trimestru din 2025, aurul a înregistrat cea mai mare creștere de preț din 1971 și pâmă în prezent. Politica tarifară a lui Trump, achizițiile băncilor centrale, apariția ETF-urilor și intrarea fondurilor de pensii pe piața investițiilor în aur sunt principalele motive care au condus la creșterea cotațiilor pentru metalul prețios. Este posibilă o corecție a prețului aurului, cum a avut loc în 1981, când prețul aurului a înregistrat un recul de 25%? Nu s-a mai întâmplat de jumătate de secol. Aurul bate orice record. Ce urmează
Așa cum arată Victor Dima, șeful Trezoreriei Tavex România, cea mai mare platformă pentru tranzacționarea cu aur de la noi, începutul lui 2025 a fost marcat de o creștere neobișnuită a prețului aurului.

„Primul trimestru al anului 2025 este marcat de un randament de 19% al prețului aurului. Astfel, anul 2025 se situează pe locul al doilea în ceea ce privește creșterea prețului aurului în primele trei luni ale tuturor anilor din 1971 încoace. Luăm anul 1971 ca referință întrucât acesta marchează sfârșitul legării prețului aurului de dolarul american”, a declarat Victor Dima. Sub actualele aspecte globale ale pieței aurului, există mai multe motive care stau în spatele acestei creșteri semnificative a prețului aurului, anunță Economica.net.

Necesar de finanțare de 240 miliarde de lei pentru investițiile locale aflate în derulare

Autoritățile locale din România, respectiv primăriile și consiliile județene, au în derulare programe de investiții în valoare totală de 240 de miliarde de lei, a anunțat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, făcând referire la o analiză realizată de ministerul Dezvoltării. „Domnul Czeke Attila (ministrul Dezvoltării, n.r.) a făcut un bilanț al investițiilor în autoritățile publice locale, primării și consilii județene. Suma este uriașă. Nu cred că România a avut vreodată o asemenea amploare a investițiilor în infrastructura rurală, teritorială, județeană”, a anunțat ministrul Finanțelor. El a precizat că analiza a inclus toate tipurile de finanțări – naționale și europene (fonduri nerambursabile, împrumuturi, anunță Curs de Guvernare.

„Vorbim de peste 240 de miliarde de lei programe cu finanțare europeană, cu finanțare locală, cu finanțare din BEI, BERD, din împrumuturi de la bănci, deci vorbim per ansamblu de o nevoie de finanțare de 240 de miliarde pentru următorii ani, în funcție de fiecare proiect, această nevoie de finanțare se întinde pe o perioadă de unu-șase ani că sunt și programe mai lungi și proiecte mai scurte. Important este că avem un buget național bazat pe investiții și avem și bugetele locale care atrag foarte multe fonduri și foarte multe investiții”, a precizat Tánczos Barna.

România se bazează pe importuri pentru acoperirea consumului intern de gaze

Revenirea iernii după începerea oficială a sezonului de reumplere a depozitelor face ca România să se bazeze pe importuri pentru acoperirea consumului intern și chiar pentru înmagazinarea unor cantități de gaze. Duminică, de exemplu, România a importat aproximativ 77 GWh (7,3 milioane mc) și a reexportat doar 28 GWh (2,7 milioane mc), din care 15,5 GWh (1,5 milioane mc) în Ungaria și 12,5 GWh (1,2 milioane mc) în Republica Moldova, conform datelor analizate de Profit.ro.

O companie cu acționari unguri deține în Harghita cel mai mare depozit de cartofi

Innoscitech SRL, companie deținută de investitori unguri care fabrică cartofi pai prăjiți și congelați sub brandul Rusty, vrea să ajungă în următorii 2-3 ani la o producție anuală de 42.000 de tone, într-o unitate pe care o deține la Remetea, în Harghita. Compania operează și cea mai mare capacitate de stocare a cartofilor din România. Innoscitech SRL, companie înființată în urmă cu patru ani de investitori machiari (Innoscitech Innovacios și Columbus Magantokealap, potrivit termene.ro) are în plan, pentru următorii 2-3, ani creșterea producției de cartofi pai congelați la 42.000 de tone, cât este capacitatea maximă a fabricii pe care o operează la Remetea, județul Harghita.

Compania produce acum, cu materie primă de la fermieri locali, la 30% din capacitate și vinde sub brandul Rusty în marile rețele de magazine, precum Kaufland,  sau sub sigla 3RO  în Penny. De asemenea, deține patru hale de depozitare a cartofilor cu o capacitate totală de 100.000 de tone, cea mai mare astfel de capacitate din țară, din datele producătorului, anunță Economica.net.

LPP (Sinsay și Reserved) a depășit borna de 2 miliarde lei în România

Grupul polonez LPP a anunțat că a depășit în România, în 2024, un volum al veniturilor în echivalent de 2 miliarde lei, cu peste 21% mai mult decât în anul precedent. „În 2024, veniturile din Polonia au reprezentat aproximativ 43% din total. Grupul a inregistrat cele mai mari vânzări în România, Ucraina, Republica Cehă și Germania. În același timp, în 2024, două mărci – Sinsay și Reserved – au obținut mai multe venituri din operațiunile lor internaționale decât în Polonia, ceea ce demonstrează caracterul lor internațional”, arată compania, retailer de îmbrăcăminte, conform Profit.ro.

Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica va fi shimbat cu unul nou

Actualul Consiliu de Administrație (CA) al Societății Naționale Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, va fi schimbat, pentru ca România să îndeplinească jalonul de guvernanță corporativă din PNRR. Noii membri vor fi provizorii, până la organizarea unei noi proceduri de selecție. Nuclearelectrica ar urma să aibă un nou CA, potrivit unor surse apropiate de această chestiune. Noii membri îi vor înlocui pe cei actuali, care au fost numiți pe patru ani, și ale căror mandate expiră în anii 2026 și 2027. Noii membri vor fi provizorii, anunță Economica.net.

Economiștii spun că formula aleasă de administrația Trump pentru calcularea tarifelor e eronată

Formula care stă la baza tarifelor vamale „reciproce” anunțate de președintele Donald Trump, care au prăbușit piețele bursiere și au dus la accentuarea dramatică a riscului de recesiune, îi derutează pe economiștii americani, care spun ea că se bazează pe ipoteze eronate, transmite CNBC, citat de Curs de Guvernare. Economiștii susțin că formula aleasă de Donald Trump la stabilirea tarifelor se bazează pe o subestimare a unui parametru-cheie, ceea ce duce la creșterea ratelor tarifare pentru absolut toate țările.

Potrivit Biroului Reprezentantului pentru Comerț al Statelor Unite (USTR), formula care stă la baza planului tarifar „reciproc” al lui Trump este deficitul comercial al țării cu SUA, împărțit la exporturile sale totale, apoi împărțit la doi. Pe lângă aceste tarife, administrația Trump a implementat și un tarif de bază, universal, de 10% pentru importurile din toate țările cu care SUA face comerț.