Ce înseamnă pentru un antreprenor scăderea pragului la 50.000 de euro pentru impozitarea microîntreprinderilor

• Comisia Europeană cere insistent ca guvernul român să impună încă din acest an schimbarea modului de impozitare a afacerilor din România. Pentru a debloca o tranșă de 2,7 de miliarde de euro, oficialii europeni cer scăderea pragului pentru care o firmă de mici dimensiuni, denumită microîntreprindere,  poate aplica pentru plata unui impozit de maximum 3% pe cifra de afaceri în locul celui de 16% pe profit.
• Conform unei analize termene.ro, o societate cu o cifră de afaceri de un milion de lei plătește acum taxe anuale de 30.000 de lei (6.000 de euro, reprezentând 3% din cifra de afaceri anuală). În urma modificărilor cerute de UE, firma respectivă va achita, ținând cont de media profitului înregistrat de microîntreprinderile cu afaceri de un milion de lei, taxe în valoare de 37.500 de lei (7.500 de euro – 16% taxa pe profit.
• Comisia Europeană cere aceste modificări pentru a descuraja antreprenorii care își împart afacerile în mai multe societăți pentru a plăti taxe pe microîntreprinderi.
• Patronatele estimează că firmele mici vor achita taxe mai mari cu 600 de milioane de lei (120 de milioane de euro) în baza propunerilor venite de la Bruxelles. Creșterea de taxe va fi transferată în prețurile produselor, susțin reprezentanții CNIPMMR.

Reprezentanții Comisiei Europene așteaptă până la sfârșitul lunii aprilie propuneri legislative din care să reiasă că reprezentanții guvernului și ai Ministerului de Finanțe încep să să schimbe legislația fiscală pentru 2025. Concret, Comisia Europeană dorește modificarea modului în care sunt impozitate microîntreprinderile din România. Negocierile începute săptămâna trecută la București privesc plata de către UE a unei tranșe de 2,7 de miliarde de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) în cazul în care se introduc aceste modificări fiscale în 2025. Guvernul încearcă să evite aceste schimbări legislative.

Ce și-a asumat România

România și-a asumat încă din 2020 în cadrul PNRR că va schimba modul de impozitare al microîntreprinderilor. Un prim pas a fost realizat anului trecut, prin Legea 296/2023 care a fost stabilit un impozit pe cifra de afaceri 3% în loc de 1%  pentru firmele care realizau cifre de afaceri între 60.000 și 500.000 de euro. Firmele mici care realizau cifre de afaceri sub 60.000 de euro achitau taxe de 1% pe cifra de afaceri. Prin această modificare legislativă, oficialii români cred că au îndeplinit jalonul pe care și-au asumat prin PNRR.

Ministrul Fondurilor UE, Adrian Câciu, și fost ministru al Finanțelor, a declarat săptămâna trecută că jalonul privind pragul pentru microîntreprinderi îl consideră îndeplinit din punct de vedere al guvernului. „Comisia are o serie de observații cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată microîntreprindere”, a declarat ministrul.

De partea cealaltă, oficialii europeni consideră că orice firmă care face afaceri anuale peste 50.000 de euro trebuie impozitată pe cifra de afaceri și pe venit cu 16%.

Oficialii europeni consideră că pragul de 500.000 de euro este mult prea mare, iar asta duce la pierderi la colectarea taxele din sectorul privat. 

Din sursele termene.ro, informații culese de la oficiali români și de la reprezentanți ai Comisiei Europene, reiese că fără schimbările legislative fiscale cerute de UE, România nu va primi tranșa de 2,7 de miliarde de euro. „Noi nu vom implementa anul acesta această schimbare, asta să fie sigur”, ne-a declarat un reprezentant al guvernului. Întrebat de termene.ro dacă aceste schimbări se vor face pentru anul viitor, pentru modul în care firmele vor plăti taxele pe anul 2025, oficialul ne-a spus doar că: „Nu cred, vedem în aprilie, mai, atunci vom face o analiză și vom lua o decizie”.

„Negociem să scădem eșalonat pragul la microîntreprinderi, dar nu de anul acesta. Comisia Europeană a cerut 50.000, încercăm să negociem să fie pragul mai mare”, au declarat sursele citate.

Disputa

Reprezentanții Comisiei au cerut public miercuri, 20 martie, într-o conferință de presă organizată la București, ca guvernul să scadă pragul la microîntreprinderi pentru a continua să primească banii din PNRR.

„Comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Mai avem doar 29 de luni – un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane și ținte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon și țintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România și poate chiar returnare a anumitor fonduri”, a declarat

– reprezentant Comisia Europeană pentru implementarea PNRR în România.

 

În schimb, ministru Câciu, nu pare îngrijorat. „Comisia Europeană poate avea opinii. Noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. Reformele le facem pentru România. Evident, opiniile pot fi diferite. Concediem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României. Reformele trebuie să își păstreze scopul. Modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat. România este o țară care are o abordare specifică asupra unui tip de reformă, nu neapărat facem o reformă și nu ne uităm care sunt efectele pozitive sau negative. Ne interesează efecte pozitive, structural. Sunt discuții, nu ne reproșează nimeni, sunt discuții”, a declarat Câciu.

„Reforme esenţiale, mai ales în domeniul fiscal. România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Şi panelul pe teme fiscale va detalia. Deci această problemă, provocare a țării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme”, a afirmat însă Celine Gauer în timpul vizitei la București de săptămâna trecută.

„Veniturile la bugetul de stat și creșterea lor, și suplimentarea lor nu pot să apară peste noapte, venituri încasate suplimentar. Cred că trebuie să mai avem puțină răbdare până pe data de 25 aprilie, când vom avea o primă evaluare a impactului pe care legea 296 îl are în termen de încasări la bugetul de stat. Este posibil, dacă impactul acestor măsuri nu este suficient, este posibil să fie nevoie în continuare de măsuri prudente pentru gestionarea deficitului bugetar”, a declarat și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș în timpul unei întâlniri cu presa.

Analiză termene.ro

Conform datelor platformei termene.ro, în 2022, ultimul an pentru care s-au publicat bilanțurile firmelor din România, erau 378.829 de firme care au raportat cifre de afaceri sub 2,5 milioane de lei (500.000 de euro), societăți care se pot încadra ca microîntreprinderi.

La Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au fost 846.459 de firme care au depus bilanțul fiscal pe 2022. Peste 1,2 milioane de firme erau înregistrate la Registrul Comerțului la finalul anului trecut.

Din aceste date, rezultă că 44,7% dintre firmele care depun bilanț contabil la sfârșit de an, în 2022, se calificau ca și microîntreprinderi la legislația actuală.

Cele 378.829  de microîntreprinderi active anul trecut în România au înregistrat o rată medie a rentabilității (profit brut/cifră de afaceri) de 25% în anul 2022, în timp ce companiile plătitoare de impozit pe profit au raportat o rată a rentabilității de 9,7%, conform unor date ale ANAF.

Măsurile introduse de Guvern, pe finalul anului trecut, pentru restricționarea regimului microîntreprinderilor sunt așteptate să genereze în acest an o scădere de circa 33% a numărului de firme care aplică acest regim de impozitare, urmând să se ajungă astfel doar la aproximativ 300.000 de microîntreprinderi funcționale, conform documentelor Ministerului de Finanțe.

Ca o comparație, la final de 2020, numărul microîntreprinderilor depășea 1 milion, dar de la momentul respectiv a scăzut constant, mai puternic odată cu adoptarea de restricții ca parte a PNRR. 

În baza acestor date statistice, termene.ro a analizat modul în care ar fi impozitată o firmă care are o cifră de afaceri anuală de un milion de lei (200.000 de euro).

• În acest moment, în baza legislației aplicate în 2024, firma respectivă este microîntreprindere și plătește 3% pe cifra de afaceri. Rezultă că ANAF încasează de la această companie la bilanțul de sfârșit de an o taxă de 30.000 de lei (6.000 de euro) în baza impozitului de 3% pe cifra de afaceri.

 

• Dacă este schimbat Codul Fiscal, aceeași companie nu s-ar mai putea califica ca microîntreprindere. Are o cifră de afacer de 200.000 de euro, peste pragul de 50.000 de euro cerut de Comisia Europeană. Rezultă că societatea respectivă ar plăti taxa de 16% pe profit la final de an fiscal.

Cum media rentabilității firmelor care și-au depus bilanțul la ANAF este de 25% pentru firmele cu afaceri sub 1,25 de milioane de lei, reiese că firma luată ca model ar avea un profit de 25% dintr cifra sa de afaceri de un milion de euro.

Societatea ar trebui să achite taxe de 16% din profitul de 250.000 de lei. Ceea ce ar face să plătească la ANAF taxe de final de an de 37.500 de lei (7.500 de euro).

Rezultă că în urma schimbările fiscale cerute de UE, firma luată ca model ar plăti taxe de sfârșit de an mai mari cu 1.750 de euro.

„Faptul că schimbările legislative propuse de oficialii europeni sunt bune sau nu, este greu de analizat acum. E clar că ar fi taxe mai mari pentru o firmă care acum este microîntreprindere. Ceea ce nu e clar este dacă ANAF va putea colecta sumele, dacă va putea verifica corectitudinea bilanțurilor fiscale când vine vorba de profit. Eu unul am dubii că această instituție va fi capabilă să verifice la sânge aproape 350.000 de firme, societăți care acum sunt microîntreprinderi și care au avut afaceri de peste 50.000 de euro în 2022”, ne spune Luminița Pavel, expert fiscal.

Nemulțumirile UE

Impozitarea în regim de microîntreprindere, cu impozit pe venit de 1% sau 3%, este considerată avantajoasă de multe afaceri mai mici, însă Comisia Europeană a atras atenția în mod repetat în ultimii ani că România strânge la buget bani puțini inclusiv din cauza utilizării la scară prea extinsă a unor regimuri de impozitare favorabile unor contribuabili. CE insistă de mai mult timp pentru restrângerea aplicării regimului micro, deci diminuarea numărului de firme care aplică. 

Guvernul a transmis, în mai multe rânduri, că în anul 2024 nu vor fi adoptate noi măsuri în ce privește creșterea taxelor sau alte schimbări cu impact fiscal, cum ar fi reducerea plafonului la micro sau restricționarea suplimentară a acestuia. 

Fiind un an electoral, cel mai probabil, Guvernul intenționează să se țină de promisiune. 

Legislația a fost schimbată și anul trecut la presiunea UE. Patronatele nu mai vor alte modificări

Cu toate acestea, oficialii români au început să schimbe legislația fiscală la microîntreprinderi încă de anul trecut cu efecte în 2024.

Și Consiliul Național pentru IMM-uri (CNIPMMR) respinge scăderea pragului pentru microîntreprinderi. Într-un comunicat al asociației reiese că impozitele plătite de aceste companii se vor majora cu 600 milioane lei. Creșterea de taxe va fi transferată în prețurile produselor, susțin reprezentanții CNIPMMR.

CNIPMMR susține că, raportat la profitul de aproximativ 24 de miliarde de lei obținut de microîntreprinderi cu venituri între 500.000 – 2.500.000 lei (100.000 – 500.000 de euro), în anul 2022, rezultă că acestea, dacă s-ar aplica cota de 16% pe profit, ar plăti un impozit de aproximativ 3,85 miliarde lei. „Practic, microîntreprinderile ar plăti impozite cu o valoare totală mai mare de aproximativ 600 de milioane de lei, față de suma plătită ca impozit de 3% pe venit”, arată CNIPMMR.

Schimbări aduse prin OUG 115/2023

A fost modificată una dintre condițiile pentru încadrarea unei persoane juridice române ca microîntreprindere, în sensul că persoana juridică română respectivă trebuie să aibă asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și să fie singura microîntreprindere stabilită de către asociați/acționari. 

Condiția anterioară prevedea ca persoana juridică română să aibă asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei microîntreprinderi. 

Legea 296/2023a a adus modificări semnificative la regimul de impozitare

Dacă în anul 2023 exista o singură cotă de impozitare, respectiv 1%, din anul 2024 vor fi două cote de impozit, respectiv:

• 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activitățile menționate mai jos;
• 3% pentru microîntreprinderile care:  realizează venituri peste 60.000 euro și până în 500,000 euro; sau desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN:

5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator,

5829 – Activități de editare a altor produse software,

6201 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client),

6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare,

5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată,

5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere,

5590 – Alte servicii de cazare,

5610 – Restaurante,

5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente,

5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a.,

5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor,

6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii,

8621 – Activități de asistență medicală generală,

8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică,

8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Limitele fiscale în euro menționate mai sus se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.

Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute în Codul Fiscal, art. 47 alin. (1) lit. c) și f), la art. 51 alin. (1), (41) și (42) şi la art. 52 alin. (1) se vor lua în calcul aceleași elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53, se mai precizează în textul legislativ.

Alte precizări

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere depășesc plafonul de 60.000 euro sau microîntreprinderea începe să desfășoare una sau mai multe activități precizate mai sus, atunci, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, aplicabilă este cota de impozitare de 3%;

În cazul în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară una sau mai multe activități prezentate mai sus și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, aplicabilă este cota de impozitare de 1%;

În cazul în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN prezentate mai sus obțin venituri și din alte activități, în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activități;

Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opțiunii comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.

A fost eliminată facilitatea de a scădea din impozitul pe venit donațiile către ONG-uri

Din acest an, 2024, microîntreprinderile nu mai pot sponsoriza astfel încât să aibă facilitatea fiscală de a scădea din impozitul datorat procentul de 20%.

Așa cum spunea recent și consultantul fiscal Cornel Grama, o pot face în continuare, dar fără nicio facilitate fiscală.

Conform OUG (115/2023), ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse rămase de reportat se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este anul fiscal 2023.

Ce este o microîntreprindere în 2024

Conform Legii 296/2023:

∘    O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

• a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
• capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
• nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
• a realizat venituri, altele decât cele din consultanță şi/ sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 – „Activități de contabilitate şi audit financiar; consultanță în domeniul fiscal”, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
• are cel puțin un salariat, cu excepția situației prevăzute la art. 48 alin. (3), respectiv în cazul unei microentități înființate în cursul anului, care are obligația de a angaja în termen de 30 de zile de la data înregistrării la Registrul Comerțului. Prin salariat, se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care;
• au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
• au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
• are asociaţi/ acţionari care deţin peste 25% din valoarea/ numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.