Avantajele Declarației Unice Digitale care va înlocui actuala Declarație Unică din 2026

• Declarația unică digitală va produce efecte din 2026, spune expertul Bogdan Glăvan, consultat de Termene.ro. Centralizarea datelor este o pârghie în plus în mâna statului pentru monitorizarea contribuabililor și a firmelor și pentru exercitarea unei presiuni fiscale mai mari, apreciază specialiștii. Glăvan crede că noua declarație ar trebui să aibă efecte pozitive.

Începând cu 2026, Declarația Unică va fi înlocuită cu Declarația Unică Digitală sau Inteligentă, după cum a anunțat recent ministrul Marcel Boloș într-un interviu pentru Profit.ro. Prin această decizie, Fiscul urmărește să monitorizeze mai bine câștigurile extrasalariale obținute de persoanele fizice, cu ajutorul datelor de la ANAF, pornind de la e-Factura, e-TVA și e-Transport.

Renunțarea la estimare

Cea mai importantă modificare pe care o va aduce Declarația Unică Digitală este renunțarea la mecanismul de estimare a venitului. Astfel, noua declarație va avea câmpuri precompletate, cu unele calcule deja efectuate pe baza unor date extrase de către sistemul informatic de la ANAF pentru fiecare contribuabil în parte, pornind de la sisteme precum e-Factura, e-TVA sau e-Transport.

Analistul economic Bogdan Glăvan susține că, în mod normal, Declarația Unică Digitală ar trebui să fie o măsură bună, însă depinde și de maniera în care va fi implementată.

„Rămâne să vedem, pentru că dacă se va transforma în ce a fost și cu decontul de TVA, cu e-TVA-ul, care presupune noi formulare, va fi mai multă birocrație, deși în mod normal nu ar trebui să fie așa. Ideea este să desființeze acea declarație cu estimatul, care era o absurditate, și să facă raportarea veniturilor mai ușoară. Dacă se va întâmpla acest lucru, putem spune că este o idee bună”, a declarat Bogdan Glăvan pentru Termene.ro.

Centralizarea datelor, o pârghie în plus în mâna statului

În același timp, Bogdan Glăvan atrage atenția că, odată cu această centralizare a datelor, statul va avea la îndemână un instrument în plus pentru a monitoriza veniturile cetățenilor și îi va fi mult mai ușor să implementeze creșteri de taxe.

„Cu cât statul va avea un control mai exact asupra veniturilor fiecăruia, cu atât este mai posibil să implementeze orice fel de măsuri de creștere a poverii fiscale. În momentul în care ai o centralizare, iar pentru Ministerul de Finanțe este important să aibă această centralizare exactă, adică date exacte în privința veniturilor, atunci evident că poți să faci nu doar calcule, ci și să implementezi creșteri de taxe care să fie mai greu de evitat. Problema este că statul capătă un instrument, o libertate, o pârghie în plus, și la ce va folosi aceasta?”, a mai afirmat Glăvan.

Birocrație digitală sau nu?

Cât despre cei care se întreabă dacă digitalizarea va debirocratiza sau va îngreuna activitatea, Glăvan spune că speră să fie valabilă prima variantă: „Dacă statul o folosește pentru a face bine, este una; dacă o folosește pentru a face rău, este altceva. Dacă va utiliza această digitalizare pentru a mări taxele, este foarte rău, ce putem spune”.

Până la urmă, statul trebuie să fie în slujba cetățeanului, iar taxele să aibă o justificare, adaugă expertul.

„Pe mine nu mă interesează că statul are viața mai ușoară ca să mărească taxele, este un rău public, nu trebuie să se întâmple așa”, arată Glăvan.

Presiunea fiscală

Pe de altă parte, Bogdan Glăvan vorbește și despre presiunea fiscală pe care digitalizarea o poate aduce. Avertizează, însă, că în momentul în care aceasta va fi folosită ca o armă împotriva cetățeanului, efectele nu vor fi cele scontate.

„Este evident acest efort de digitalizare care duce într-o singură direcție: aceea de creștere a presiunii fiscale. Nu este un efort care să ducă la ușurarea interacțiunii cetățeanului cu statul. Nu s-a întâmplat nici până acum, ar fi bine să se întâmple, se poate întâmpla, dar nu acesta este singurul și principalul scop. Principalul scop al digitalizării este acela de a permite statului să pună o presiune fiscală mai mare. Cu cât are mai multe informații cu privire la veniturile și cheltuielile oamenilor și ale firmelor, cu atât îi poate monitoriza și controla mai bine”, susține Glăvan.

El avertizează că fiscalizarea are și ea slăbiciunile ei și să nu ne mirăm dacă așteptările legate de digitalizare nu se vor împlini, „pentru că în momentul în care tu o folosești ca pe o armă contra cetățeanului, nu vei ajunge acolo unde trebuie să ajungi, adică la venituri bugetare nu știu cât de mari”.

Declarația Unică Inteligentă produce efecte din 2026

Declarația Unică Inteligentă ar putea să fie utilizată pentru veniturile aferente anului 2025, urmând ca în mai 2026 să devină operațională, după cum a precizat ministrul Marcel Boloș.

Ea va fi aplicabilă și în cazul românilor care utilizează sistemul de credit fiscal, cu observația că se va limita doar la secțiunea referitoare la cheltuieli, fiind excluse informațiile despre venituri.

ANAF va genera noua declarație doar pentru persoanele care aleg să se înscrie în sistemul de credit fiscal. Nu sunt obligate să depună Declarația Unică Inteligentă, de exemplu, persoanele care au doar venituri din salarii.

Formularul precompletat generat de ANAF va conține exclusiv informațiile despre cheltuielile pentru care au solicitat înscrierea Numărului de Identificare Digitală (NID) pe bonuri. Acesta este echivalent cu CNP-ul și va apărea pe factură sau bon fiscal doar în cazul în care cumpărătorul îl solicită în mod expres vânzătorului.