Angajatorii din HoReCa consideră că muncitorii români au devenit neserioși și instabili. „Mai bine un nepalez, decât trei români”

• Industria HoReCa se numără printre sectoarele care au cele mai mari probleme cu asigurarea forței de muncă. Nu înseamnă nicidecum că nu există români dispuși să lucreze în sector sau că n-ar fi destule locații care să aibă locuri disponibile, ci dimpotrivă.

Marea problemă a angajatorilor este legată de atitudinea salariaților români față de muncă: mulți sunt neserioși, au tot felul de probleme și niciodată nu te poți baza pe ei că vin a doua zi. Ca să nu mai vorbim de cei care stau o zi – două și apoi pleacă ,uneori, și cu banii cu tot din casă.

În ultima vreme, tot mai mulți patroni români au apelat la personal din străinătate, din Nepal sau Nigeria, de exemplu, de care se declară mulțumiți. Ba chiar, mai vor să aducă și pe alții, pentru că își fac planuri de extindere.

Cum lipsa de stabilitate este o problemă pentru întreg sectorul, antreprenorii se declară dispuși să plătească mai mult doar ca să aibă mâna de lucru asigurată, fie ea adusă și de peste mări și țări.

Străinii au un scop, românii nu

Prezența muncitorilor străini în restaurante a devenit ceva obișnuit nu doar în Capitală, ci și în provincie.

Răzvan Cârcel, patronul unui restaurant din Sectorul 1 al Capitalei, de exemplu, spune că din cei 17 angajați pe care îi are șase sunt străini, iar pe viitor vrea să mărească numărul, asta dacă se va extinde. A apelat la ei, pentru că altfel nu avea altă soluție să țină deschisă locația.

„Muncitorii români sunt foarte neserioși indiferent de salariu sau de beneficiu. 98% dintre români sunt neserioși, instabili psihic și cu probleme, de alcool ori de altceva…..cei străini au venit cu un scop, vor să facă bani, știu ce vor. Aceasta este problema la români, ei nu au un scop”, a declarat pentru Termene.ro Răzvan Cârcel, patronul unui restaurant din sectorul 1 al Capitalei.

El prezintă și câteva din problemele cu care se confruntă mulți patroni de restaurante: vin tot felul de persoane la angajare, li se face contract de muncă, iar după o zi-două pleacă pur și simplu, ba chiar și cu încasările din casă. Ar trebui ca astfel de cazuri să fie cumva „mediatizate” pe rețelele sociale, pe anumite grupuri la care să aibă acces antreprenorii care îi angajează. Altfel, există riscul să fie și ei înșelați la rândul lor.

Răsplată după muncă

Deși lucrează de doar șase luni în restaurantul lui Răzvan Cârcel, acesta se declară mulțumit de muncitorii străini aduși din Nigeria și Nepal, care au și avansat între timp, iar dacă va mai deschide o nouă locație vor trece acolo.

De fapt, antreprenorul și-a propus ca pe fiecare din cele patru secții ale restaurantului să fie doar un singur român, care să se ocupe de training, iar în rest să lucreze numai cu străini.

În restaurantul lui Răzvan Cârcel există mai multe cazuri de ajutor de bucătar, care acum au trecut pe poziția de bucătar, ba chiar un băiat este pizzar.

”Avem un picol din Nigeria care a devenit ospătar și este foarte ok sau o fată din Nepal care este spălătoare la vase și face treabă mai bună decât zece femei românce. Decât trei români, mai bine un străin, am ajuns la concluzia asta”, povestește antreprenorul.

 S-a săturat să tragă de angajați

O altă problemă cu care se confruntă antreprenorul este și faptul că a ajuns în situația să se roage de salariații români pe care i-a angajat să-și facă treaba.

„Eu îi promovez tot timpul pe oamenii care aduc plus valoare, pentru că despre asta este vorba. Adică eu nu mă rog de oamenii pe care îi plătesc să facă ce ar trebui în urma angajării. De exemplu, dacă angajez un bucătar nu trebuie să îl rog ulterior să gătească. Cu românii cam așa stau lucrurile… (…) Noi promovăm pe toți cei care vor să aducă plus valoare locației și brand-ului. Nu mă interesează, poate să fie nepalez, chinez, african. Nici nu mă interesează, el dacă aduce plus valoare, este promovat”, mărturisește antreprenorul.

Până la urmă, este dispus, ca de altfel și alți angajatori români, să plătească mai mult pentru a avea stabilitate. Costurile pentru un angajat străin se ridică la 4500-5000 lei pe lună, sumă în care este inclusă masa, cazarea, precum și transportul la locul de muncă.

Stabilitate, înainte de toate

Președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), Valentin Șoneriu, spune și el că cel mai important lucru în sector este stabilitatea, indiferent de naționalitatea angajaților, chiar dacă pentru angajatori costurile sunt mai mari cu forța de muncă din afara țării.

„Nu există nicio strategie. Ce strategie să ai ca să faci un om să muncească? Nu vor să muncească, nu le place, se plimbă, nu mai sunt stabili. Asta e realitatea. Și atunci preferi să ai stabilitate și la un cost mai mare. Dacă costă mai mult un angajat străin? Mie nu mi se pare, sincer, dar și dacă ar costa mai mult e în firma mea. Prefer stabilitate, deoarece clientul ăla care intră în restaurant nu stă să zică că Șoneriu are numai români, hai că îi dau niște bani în plus. Nu, pe el îl interesează să iasă mâncarea repede, să fie servit foarte bine, nu cine și în ce formă e în bucătărie. Și atunci ce poți să faci când tu nu mai ai forță de muncă? Efectiv ai milioane de oameni plecați afară, dar noi n-avem cum să-i aducem înapoi”, declară Valentin Șoneriu.

Deficitul din domeniu

Deficitul de forță de muncă în HoReCa este de 20-25%, în timp ce în orașele turistice, în sezon, se ridică la 50%, potrivit datelor patronatului.

În sectorul de hoteluri şi restaurante, în prima jumătate a anului 2024, a crescut numărul de noi angajaţi cu 6.800 de persoane, raportat la perioada similară din 2023, pe fondul cererii crescute pentru servicii de ospitalitate, potrivit datelor INS.

Anul trecut, în România, aproape 150.000 de angajaţi străini aveau permise active de muncă, cu aproximativ 11.000 mai mult decât în 2023 şi cu 100.000 în plus față de 2020, la începutul pandemiei.