Economia globală a încheiat anul 2020 într-o formă mai bună decât cea anticipată la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datorită mobilizării financiare fără precedent a celor mai puternice state și a organizațiilor internaționale și, mai ales, a concesiilor masive privind îndatorarea.

 

Pentru anul acesta, însă, estimările s-au înrăutățit, având în vedere că, în primăvara anului trecut, 2021 era văzut ca fiind anul revenirii totale. Incertitudinile cu privire la evoluția pandemiei rămân ridicate, iar capacitatea statelor de a menține stimulentele acordate pentru susținerea economiei este pusă la încercare.

 

Pentru mediul de business românesc, necunoscutele anului 2021 provin din cel puțin trei mari direcții: politica fiscală a Uniunii Europene, implicațiile Brexit și, pe plan intern, gestionarea dezechilibrului bugetar.

 

Pentru economiile Uniunii Europene, perspectiva este pozitivă, având în vedere că, după negocieri intense, statele membre au ajuns la un acord cu privire la bugetul multianual . Pentru exercițiul financiar 2021 – 2027, bugetul depășește 1.800 de miliarde de euro, aproape dublu față de cel anterior.

 

Acesta cuprinde și planul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, convenit pentru a ajuta economiile europene să limiteze efectele crizei generate de pandemie. Așadar, necesarul de finanțare poate fi considerat asigurat, dar succesul planului va depinde de capacitatea statelor membre de a atrage și de a utiliza eficient aceste fonduri.

 

Planurile fiscale ale Comisiei Europene, efecte pe termen mediu

 

O absorbție optimă a fondurilor europene impulsionează și activitatea mediului de afaceri care, însă, trebuie să țină cont și de măsurile pe care autoritățile europene le au în vedere pentru a asigura rambursarea împrumutului contractat de Comisia Europeană de pe piețele financiare pentru a alimenta planul de redresare de 750 de miliarde de euro. Împrumutul este prevăzut a fi rambursat începând din 2028 (pe o perioadă de 30 de ani), dar, până atunci, este necesară extinderea resurselor proprii ale Comisiei, care plănuiește, în acest sens, taxarea anumitor sectoare sau a marilor companii.

 

Printre cele mai importante măsuri anunțate în această direcție se numără:

  • impunerea taxei pe plasticul nereciclat,
  • taxarea companiilor din domeniul digital,
  • penalizarea aspră a companiilor din domeniul digital pentru încălcarea regulilor de concurență (până la 10% din cifra de afaceri globală),
  • impunerea unei taxe pe emisiile de carbon pentru importurile pe piața unică,
  • extinderea taxei pe emisiile poluante.

 

Aceste taxe ar trebui implementate pe parcursul următorului exercițiu financiar, dar este dificil de estimat un moment anume, având în vedere mecanismele greoaie de decizie la nivel european. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, își vor pune amprenta asupra activității companiilor și a prețurilor pentru consumatorii finali, inclusiv a celor din România.

 

Acordul post-Brexit prelungește starea de provizorat

 

Suplimentarea surselor proprii ale Comisiei Europene este cu atât mai necesară în contextul ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar, unul din contributorii majori la bugetul UE. Dar, dincolo de golul lăsat la bugetul european, Brexit-ul afectează semnificativ companiile europene care au relații de afaceri cu cele din Marea Britanie și invers.

 

Oficialii din ambele tabere au transmis mesaje de încurajare în momentul anunțării succesului negocierilor prin semnarea acordului comercial post-Brexit și au promis facilitarea unor relații preferențiale între cele două părți.

 

Cu toate acestea, un lucru este cert – începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a devenit stat terț în relațiile comerciale și de orice altă natură cu statele membre UE, ceea ce presupune, în linii mari, reguli comerciale mai stricte (formalități vamale, taxe, TVA, accize), restricții pe piața muncii și limitarea liberei circulații a persoanelor.

 

Deși acordul, care a fost semnat pe ultima sută de metri, prevede scutirea de taxe vamale pentru schimburile comerciale cu produse originare din UE, respectiv Marea Britanie, dar și alte facilități, formalitățile vamale se complică, documentarea tranzacțiilor devine mai stufoasă și, în general, procedurile mai greoaie. În plus, acordul se aplică cu titlu provizoriu, ceea ce înseamnă că prevederile lui nu sunt valabile pe termen lung.

 

În aceste condiții, companiile românești care au relații de afaceri cu parteneri britanici trebuie să țină cont de toate aceste aspecte, să acorde atenție fiecărei tranzacții în parte și să își pregătească din timp documentația necesară, pentru a limita potențialele efecte nedorite asupra activității lor.

 

În același timp, companiile britanice trebuie să parcurgă noile proceduri de înregistrare în scop fiscal în România (de ex. înregistrarea în scop de TVA, prin intermediul unui reprezentant fiscal).

 

Sprijinul pentru mediul de afaceri, necesar și în 2021

 

Pe plan intern, principala provocare a anului 2021 este legată de gestionarea deficitului bugetar, în condițiile în care este recomandată menținerea facilităților acordate mediului de afaceri în contextul pandemiei, iar înăsprirea fiscalității nu poate fi luată în calcul, având în vedere estimările privind evoluția pandemiei și ritmul lent de recuperare a economiilor europene și, implicit, a celei românești.

 

La nivel european au fost anunțate, deja, noi măsuri monetare și fiscale de stimulare a economiilor, iar derogarea de la regulile fiscal-bugetare (limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB) este valabilă și în 2021.

 

Și autoritățile române au extins anumite facilități, cel puțin pentru prima jumătate a acestui an (șomajul tehnic, sprijinul pentru timp redus de muncă, scutirea de impozit în HoReCa etc.), au introdus altele (de ex. sume neimpozabile pentru angajații în telemuncă) și au urgentat adoptarea unor măsuri solicitate de mai multă vreme de mediul de afaceri (consolidarea fiscală, beneficii neimpozabile pentru angajați, recuperarea TVA pentru facturile mai vechi de un an neîncasate de la persoanele fizice etc.).

 

Reducerea deficitului bugetar, de la aproape 10% din PIB în 2020, potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor Publice, este necesară, dar ar trebui realizată pe baza eficientizării cheltuielilor și prin creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat, posibilă în condițiile implementării măsurilor anunțate referitoare la digitalizarea administrației fiscale și combaterea evaziunii fiscale.

 

ANAF a anunțat semnarea contractului pentru implementarea sistemului SAF-T, care asigură transferul electronic de date de la companii către administrația fiscală, și punerea lui în funcțiune la jumătatea acestui an. Astfel de proiecte, care să acționeze în sensul simplificării procedurilor de raportare și analiză, atât  în favoarea contribuabililor, cât și a administrației fiscale, au capacitatea de a genera creșterea încasărilor la bugetul de stat.

 

Așadar, și anul 2021 se anunță provocator, iar mediul de afaceri trebuie să își ia toate măsurile necesare pentru a limita efectele factorilor perturbatori și a beneficia de toate facilitățile pe care le va avea la dispoziție, pentru că incertitudinea cu privire la evoluția pandemiei, și nu numai, persistă.

 

Un articol scris de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe