ANALIZĂ. Cum ar putea arăta noul cod fiscal al României care va fi aplicat din 2026

• Termene.ro a anunțat încă din luna iunie că România trebuie să adopte o nouă politică fiscală cel mai târziu până în 2027, așa cum dorea Guvernul României, sau, cel mai devreme, până în 2025, conform cerințelor Comisiei Europene. Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna trecută că este necesară o nouă politică fiscală care va fi aplicată de la începutul anului 2026.

Fără a folosi termenii de modificare a codului fiscal, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat joi, 22 august, la Bruxelles că „Avem nevoie de o reformă fiscală cu o perspectivă pe termen mediu, aceasta este inclusă în PNRR. Acolo va exista o dezbatere publică. Aceasta se va desfășura în primele 6 luni (n.r. – din 2025) pentru a produce efecte în 2026”.

Declarațiile premierului vin să confirme, după ce timp de două luni au fost negate de oficiali ai Guvernului și ai Ministerului de Finanțe, informațiile oferite de Clever News Center pentru Business News y Termene.ro, care indicau că va avea loc o modificare a codului fiscal actual. Acest lucru este necesar deoarece actualele reguli fiscale nu reușesc să aducă suficiente venituri la bugetul public, ceea ce duce la un deficit de 8% din PIB.

Este adevărat că Guvernul României și Ministerul Finanțelor au sperat să evite modificarea codului fiscal prin adoptarea unor măsuri punctuale, dacă digitalizarea Fiscului ar fi generat încă din acest an venituri suficiente la bugetul public.

Folosind informațiile de până acum, datele oferite de experți fiscali și declarațiile oficialilor, putem contura cum va fi modificată legislația fiscală și cum va arăta viitorul cod fiscal, care va fi aplicat din 2026, conform declarațiilor premierului.

Modificarea cotei de TVA

În prezent, ideea discutată la Ministerul de Finanțe și ANAF este ca România să nu mai aibă o cotă unică de TVA. „De fapt, nu mai avem de mult o cotă unică de TVA, aceasta este diferențiată. Există produse și servicii care au cote de TVA între 5% și 19%, din cauza impunerii cotelor speciale. Planul și analizele de risc sugerează că, în viitor, în codul fiscal vor fi stabilite clar praguri de TVA între 10% și 25%. Probabil 10% va fi aplicat alimentelor, iar 25% produselor de lux”, ne-a declarat o sursă din Ministerul Finanțelor.

Aceste informații confirmă și declarațiile lui Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank AG, Londra. Acesta a declarat joi, 22 august, într-o dezbatere publică, că guvernul discută cu instituțiile financiare internaționale despre creșterea taxelor și impozitelor începând de anul viitor, pentru a reduce deficitul.

„Tot ce spun s-a discutat deja cu instituțiile financiare internaționale și știu asta direct de la ele, căci guvernul nu va face astfel de anunțuri într-un an electoral”, a mai spus Dan Bucșa, conform Economica.ro. „Dacă vreun politician spune anul acesta că impozitele nu vor crește anul viitor, să știți că minte, oricare ar fi el, de la prim-ministru la ultimul angajat al guvernului. Vor crește sigur, probabil începând cu TVA”, a adăugat Dan Bucșa.

„Ministerul Finanțelor cere de la firme o cantitate gigantică de date, probabil știe chiar și culoarea pantofilor fiecărui contabil, dar nu știe ce să facă cu ele. Deci, în 2026, probabil că cota unică, acum de 10%, va fi diferențiată. De altfel, aceasta a fost redusă de la 16% la 10% cu gândul că va mai fi introdusă o cotă de 25%, deci probabil că în această direcție se va merge”, a adăugat el.

Impozitarea persoanelor fizice

România ar urma să renunțe la cota unică, de 10% acum, pentru impozitarea veniturilor personale, altele decât cele salariale. De fapt, Marcel Ciolacu a pregătit aceste măsuri prin mai multe declarații în care anunța că dorește impozitarea veniturilor excepționale.

Practic, se va renunța la cota unică și se vor introduce praguri de impozitare în funcție de venituri. ANAF se pregătește deja pentru această măsură prin introducerea Declarației Unice Digitale, care va fi obligatorie din 2026.

Din informațiile obținute până acum, pentru impozitarea veniturilor extrasalariale s-au propus două variante. Prima variantă prevede majorarea individuală a impozitului cu valori între 2% și 10% pentru fiecare categorie de venituri: dividende, tranzacții bursiere, drepturi de autor, tranzacții imobiliare, chirii, donații, premii etc.

A doua variantă prevede impozitarea în funcție de valoarea veniturilor, similar cu impozitarea microîntreprinderilor.

De exemplu, dacă o persoană va avea venituri extrasalariale sub un anumit prag mic, va plăti 10%. Dacă veniturile extrasalariale vor depăși două praguri intermediare, impozitarea se va face cu 16% sau 20%. În final, ultimul prag va fi impozitat cu 25% sau mai mult. Cifrele oferite sunt doar dintr-o variantă de lucru.

Scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi

În ceea ce privește microîntreprinderile, noul cod fiscal va impune micșorarea pragului cifrei de afaceri pentru firmele care, fiscal, sunt considerate microîntreprinderi. Aceste firme plătesc acum 3% din cifra de afaceri dacă aceasta este sub 500.000 de euro. Specialiștii Comisiei Europene au propus ca pragul să coboare până la 50.000 de euro. Primul răspuns al României a fost propunerea unui prag de 100.000 de euro.

În timpul negocierilor a apărut o nouă variantă: păstrarea pragului cifrei de afaceri la 500.000 de euro și creșterea procentului de impozitare de la 3% la 5-6%.

Comisia Europeană a propus guvernului să aleagă între scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi până la maximum 100.000 de euro, cu un impozit de maximum 3%, sau menținerea pragului cifrei de afaceri la 500.000 de euro, dar cu ridicarea procentului de impozitare peste 3%. Informația ne-a fost confirmată din mai multe surse, inclusiv de un ministru din Executivul României.

Impozitarea profitului firmelor

Referitor la acest subiect, reprezentanții Comisiei Europene au solicitat guvernului analize și simulări concrete în cazul în care ar fi schimbat actualul sistem. „S-a convenit între cele două părți că este nevoie de o schimbare”, ni s-a precizat de o sursă care participă la schimburile de documente dintre Guvernul României și Comisia Europeană.

Până acum, nu există nicio variantă de lucru analizată serios la Ministerul de Finanțe sau ANAF. Totuși, opțiunile nu sunt multe: fie va crește impozitul pe profit, fie se va aplica o impozitare pe cifra de afaceri. Printre propuneri se află și o variantă combinată, dar ANAF nu avea o simulare clară pe o politică fiscală de acest tip.

„Mai aud colegi din coaliție care spun: domnule, noi rămânem cu taxa unică. Care taxă unică? Nu o înțeleg. Nu există impozitare progresivă la companii. Impozitarea companiilor este impozitarea companiilor. Cum, de altfel, nici impozitul unic, acea cotă unică de impozitare, nu poate să fie 0,5%, 9%, 16%, 19%. Unde mai e…”, a declarat Marcel Ciolacu la „Insider Politic”, la Prima News din 27 aprilie.

Eliminarea facilităților fiscale

„Măsurile de corecție posibile includ eliminarea unor facilități fiscale pentru anumiți angajați și pentru microîntreprinderi, creșterea unor taxe și impozite, reducerea cheltuielilor bugetare”, a declarat Marcel Ciolacu după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din 22 august.

Business news by Termene.ro a relatat faptul că reprezentanții Comisiei Europene au solicitat încă dinainte de alegerile europarlamentare din 9 iunie ca România să prezinte până la sfârșitul anului 2024 un plan de eliminare a facilităților fiscale acordate de Ministerul Finanțelor. Mesajul analiștilor Comisiei Europene este că România a exagerat cu acordarea de facilități fiscale. Guvernul și Ministerul Finanțelor vor trebui să aleagă, începând cu 2025, maximum 2-3 domenii pe care să le sprijine doar pentru dezvoltare.

Tot premierul Marcel Ciolacu a declarat, încă din 2023, că facilitățile fiscale ajung la aproximativ 15 miliarde de euro, sau 74 de miliarde de lei.

„PNRR prevede să începem să eliminăm excepțiile. Da, cred că în viitor vor trebui eliminate anumite excepții, dar asta nu înseamnă că vom umbla la excepțiile din IT, în acest moment. Aceste excepții sunt în vigoare de aproape 20 de ani și au adus beneficii, creând un hub important în România”, a spus Marcel Ciolacu, citat de News.ro.

„Sunt excepții la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde”, a declarat acesta.

„Este un lucru total anormal și o recomandare venită de la toate organismele financiare internaționale. Cu alte cuvinte, trebuie să revenim la un climat concurențial echitabil în România. Perioada excepțiilor fără limită s-a încheiat”, a precizat premierul. „Avem recomandările internaționale, iar în acest moment se face o analiză la Ministerul Finanțelor, dar nu vom lua nicio decizie până când nu vom discuta cu toți actorii implicați”, a subliniat premierul. Specialiștii de la Banca Mondială recomandau guvernanților, printre altele, și eliminarea scutirilor pentru IT-iști și construcții.