ANAF schimbă procedura de colectare a creanţelor bugetare reprezentând TVA în cazul unor contribuabili care aplică regimurile speciale
În Articol
Contribuabilii care aplică regimurile speciale prevăzute de art. 314, 315 şi 315/2 din Codul fiscal vor avea parte de modificarea procedurii de colectare a creanțelor bugetare reprezentând TVA.
Sunt vizați operatorii economici care folosesc regimul special pentru
- servicii prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană;
- vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nu în statul membru de consum;
- vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.
Principalele modificări
Conform referatului de aprobare a proiectului de Ordin pentru modificarea și completarea vechiului Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, s-a avut în vedere atât situația în care România este stat membru de înregistrare, cât și situația în care România este stat membru de consum.
Pentru situaţia în care România este stat membru de înregistrare, în proiectul de ordin au fost introduse precizări distincte pentru situația în care contribuabilii care utilizează regimurile speciale nu au domiciliul fiscal pe teritoriul României, cât și pentru situația când contribuabilii care utilizează regimurile speciale au domiciliul fiscal pe teritoriul României.
Astfel, pentru situația în care contribuabilii care utilizează regimurile speciale nu au domiciliul fiscal pe teritoriul României, proiectul de ordin a fost completat cu precizarea că, organul fiscal competent procedează la formularea unei cereri de asistenţă reciprocă la recuperare în conformitate cu prevederile Titlului X – „Aspecte internaţionale”, Cap III – „Asistență reciprocă în materie de recuperare a creanțelor în baza regulamentelor europene și a convențiilor internaționale la care România este parte” din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
De asemenea, în situația în care contribuabilii care utilizează regimurile speciale au domiciliul pe teritoriul României, au fost introduse în proiectul de ordin precizări referitoare la transferul în străinătate al sumelor recuperate în cadrul activității de asistență la recuperare, reprezentând TVA datorată de contribuabilii care utilizează regimurile speciale, în străinătate, în sensul că sunt aplicabile prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2288/2019 privind procedura de transfer al sumelor recuperate în cadrul asistenţei reciproce la recuperare și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.
Totodată, pentru simplificarea procedurii de transfer în cazul în care România este stat membru de consum, proiectul de ordin prevede ca, în cererile de asistență la recuperare formulate de organul fiscal competent să fie aplicate în mod corespunzător dispozițiile Capitolului III “Procedura de evidenţă şi plată a sumelor reprezentând TVA în situaţia în care România este stat membru de consum” din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 10/2022 pentru aprobarea unor proceduri de colectare a creanţelor bugetare reprezentând TVA datorată de contribuabilii care aplică regimurile speciale prevăzute de art. 314, 315 şi 315/2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Ce prevede art 314 din Codul Fiscal
Articolul reglementează regimul special pentru servicii prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană.
Orice persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană poate utiliza un regim special pentru toate serviciile prestate către persoane neimpozabile care sunt stabilite, au domiciliul stabil ori reședința obișnuită în Uniunea Europeană. Regimul special permite, printre altele, înregistrarea unei persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană într-un singur stat membru pentru toate serviciile prestate către persoane neimpozabile stabilite în Uniunea Europeană.
În cazul în care o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană optează pentru regimul special și alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii operațiunilor taxabile, persoana respectivă trebuie să depună în format electronic o declarație de începere a activității la organul fiscal competent. Declarația trebuie să conțină următoarele informații: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poștală, adresele electronice, inclusiv pagina de internet proprie, codul național de înregistrare fiscală, după caz, precum și o declarație prin care se confirmă că persoana nu și-a stabilit sediul activității economice pe teritoriul Uniunii Europene și nu dispune de un sediu fix pe teritoriul acesteia. Modificările ulterioare ale datelor din declarația de înregistrare trebuie aduse la cunoștința organului fiscal competent, pe cale electronică.
La primirea declarației de începere a activității organul fiscal competent va înregistra persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană cu un cod de înregistrare special în scopuri de TVA și va comunica acest cod persoanei respective prin mijloace electronice. În scopul înregistrării nu este necesară desemnarea unui reprezentant fiscal.
Până la sfârșitul următoarei luni după încheierea fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, o declarație specială de TVA, indiferent dacă au fost sau nu prestate servicii pentru care se utilizează regimul special reglementat de prezentul articol, în perioada fiscală de raportare.
Declarația specială de TVA se întocmește în euro. În cazul în care prestările de servicii se plătesc în alte monede se va folosi, la completarea declarației, rata de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi.
Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană care utilizează regimul special nu poate deduce TVA prin declarația specială de taxă, conform art. 301, dar va putea exercita acest drept prin rambursarea taxei aferente importurilor și achizițiilor de bunuri/servicii efectuate în România, în conformitate cu prevederile art. 302 alin. (1) lit. b), chiar dacă o persoană impozabilă stabilită în România nu ar avea dreptul la o compensație similară în ceea ce privește taxa sau un alt impozit similar, în condițiile prevăzute de legislația țării în care își are sediul persoana impozabilă nestabilită. În cazul în care persoana impozabilă nestabilită în România și beneficiară a prezentului regim special desfășoară, de asemenea, în România activități care nu sunt supuse acestui regim și pentru care există obligația înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316, respectiva persoană își deduce TVA pentru activitățile sale impozabile supuse prezentului regim prin decontul de taxă prevăzut la art. 323.
Ce prevede art 315 din Codul Fiscal
Articolul reglementează regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nu în statul membru de consum.
Persoană impozabilă nestabilită în statul membru de consum înseamnă o persoană impozabilă care are sediul activității economice sau un sediu fix pe teritoriul Uniunii Europene, dar nu are sediul activității economice și nu dispune de un sediu fix pe teritoriul statului membru de consum;
Prezentul regim special poate fi utilizat de către orice persoană impozabilă care are sediul activității economice în România sau, în cazul în care nu are sediul activității economice în Uniunea Europeană, dispune de un sediu fix în România. Regimul special poate fi utilizat și de către orice persoană impozabilă care nu are sediul activității economice în Uniunea Europeană, dar dispune de mai multe sedii fixe în Uniunea Europeană, în cazul în care are un sediu fix în România și alege România ca stat membru de înregistrare.
Regimul special poate fi utilizat în următoarele cazuri:
a) de către orice persoană impozabilă care efectuează vânzări intracomunitare de bunuri la distanță. Regimul special poate fi utilizat și de către orice persoană impozabilă care nu are sediul activității economice în Uniunea Europeană și nici nu dispune de un sediu fix în România, dar efectuează vânzări intracomunitare la distanță care au locul de începere a expedierii sau transportului bunurilor în România. Regimul special poate fi utilizat, de asemenea, și de către orice persoană impozabilă care nu are sediul activității economice în Uniunea Europeană și nici nu dispune de un sediu fix în România, dar efectuează vânzări intracomunitare la distanță care au locul de începere a expedierii sau transportului bunurilor în mai multe state membre, între care și România, și alege România ca stat membru de înregistrare;
b) de către orice persoană impozabilă care facilitează livrarea de bunuri în conformitate cu art. 270 alin. (16), atunci când expedierea sau transportul bunurilor începe și se încheie în același stat membru;
c) de către orice persoană impozabilă care prestează servicii către o persoană neimpozabilă, atunci când persoana impozabilă nu este stabilită în statul membru de consum.
Ce prevede art 315/2 din Codul Fiscal
Articolul reglementează regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.
În sensul prezentului articol vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe acoperă numai bunurile, cu excepția produselor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro.
Prezentul regim special poate fi aplicat de către următoarele persoane impozabile care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe:
a) orice persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe;
b) orice persoană impozabilă, fie că este sau nu stabilită în Uniunea Europeană, care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe și care este reprezentată de un intermediar stabilit în Uniunea Europeană;
c) orice persoană impozabilă stabilită într-o țară terță cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord de asistență reciprocă al cărui domeniu de aplicare este similar celui al Directivei 2010/24/UE a Consiliului și al Regulamentului (UE) nr. 904/2010 și care efectuează vânzări de bunuri la distanță din respectiva țară terță.