Programul de investiții care trebuie să umple România cu fabrici de procesare a alimentelor a fost suplimentat cu 249 de milioane de euro

• Procesarea este un obiectiv major în programul ministrului Agriculturii, Florin Barbu, dacă ne uităm la declarațiile și măsurile luate în ultima vreme. Acesta vrea cât mai multe fabrici care să preia materie primă de la fermieri și să o transforme în alimente.

Paradoxal, însă, între timp, în ciuda tuturor acestor programe de susținere a producătorilor români, deficitul agroalimentar crește.

Milioane de euro, suplimentar

Ministerul Agriculturii anunță că a fost suplimentat bugetul aferent intervenției DR 22 – „Investiţii în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole” cu suma de 249 milioane de euro, în conformitate cu decizia C (2024) 8379 din 29.11.2024, privind aprobarea Planului Strategic 2023-2027 – versiunea 7.1., după interesul mare manifestat anul trecut de fermieri pentru această măsură la AFIR.

Valoarea totală a contractelor va ajunge astfel să se ridice la 621 milioane de euro, (fonduri publice și private).

„Continuăm investițiile în procesare și folosim toți banii disponibili pentru investiții în construirea de noi unități de producție. Am decis să suplimentăm cu 249 milioane de euro bugetul alocat pentru investiții în procesare DR22, având în vedere că pentru această formă de sprijin au fost depuse 420 de proiecte de finanțare, cu o valoare publică totală de 1,1 miliarde de euro. Finanțăm, astfel, construirea mai multor fabrici românești care să preia materia primă de la fermierii noștri și să o transforme în produse alimentare”, declară ministrul Florin Barbu.

Sursa banilor

Aceste sume vor proveni din fondurile constituite din economii, rezilieri, necontractarea proiectelor la nivel de intervenție, realocări de fonduri de la alte intervenții identificate după finalizarea procesului de evaluare-selectare, pot fi utilizate pentru selectarea proiectelor eligibile fără finanțare rezultate în urma finalizării ultimei sesiuni de depunere. Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile OMADR nr. 407/2023 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente intervențiilor de Dezvoltare rurală din Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS 2023-2027), cu modificările și completările ulterioare.

În urma aprobării deciziei se întocmește raportul de selecţie suplimentar în care sunt incluse proiectele propuse a fi selectate pentru finanțare, ce urmează să fie pus la dispoziția publicului urmând ca, ulterior aprobării raportului, beneficiarii selectați la finanțare să primească notificările în vederea contractării proiectelor, arată oficialii de la Ministerul Agriculturii.

Bătaie pe fonduri, în 2024

La sesiunea anterioară lansată de AFIR, desfășurată în perioada 20 decembrie 2023 – 5 februarie 2024, solicitările depuse de companiile procesatoare au depășit 1 miliard de euro. Concret, au fost depuse 428 de cereri de finanțare în sumă de 1,13 miliarde de euro., în condițiile în care finanțarea alocată era de 210,3 milioane de euro.

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate poate ajunge la 10 milioane de euro pentru fiecare proiect de înființare a unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate.

Tot prin DR-22 se finanțează cu până la 7.000.000 de euro/ proiect de înființare alte investiții decât cele menționate anterior și cu până la 3.000.000 de euro/ proiect de investiții de modernizare a unităților de procesare. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect.

Proiectele de investiții depuse au soliictat finanțare pentru construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, investiții în infrastructura internă şi în utilități, dar și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor.

Deficit de circa 3 miliarde euro

Potrivit ultimelor date disponibile, în primele zece luni ale anului 2024, valoarea importurilor agroalimentare atingea 11,5 miliarde de euro, în plus cu 3,4% față de aceeași perioadă din 2023, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. România raporta o creștere semnificativă a importurilor de alimente și animale vii.

În același timp, exporturile au scăzut cu 11,8%, până la 9 miliarde de euro, rezultând un deficit agroalimentar de 2,5 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mare decât în primele zece luni ale lui 2023 și aproape dublu față de deficitul întregului an 2023. În 2023, deficitul era de 1,2 miliarde de euro, cu 0,6% mai mare față de 2022.