Luna trecută, Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării, anunța că se are în vedere lansarea sub formă digitală a cardului de sănătate. Astfel, acesta ar urma să funcționeze ca un card bancar virtual și să fie inclus în cadrul Aplicației Unice a Statului, care ar urma să fie disponibilă anul viitor.
Medicii de familie au primit bine ideea, dar au dubii că proiectul se poate aplica practic și se întreabă care vor fi implicațiile pentru cabinete și pentru asigurați.
Ce se întâmplă cu infrastructura
„Este foarte bine că se pune problema folosirii noilor tehnologii, dar dacă acest card va fi ca un wallet și va avea, de exemplu, ca suport un telefon mobil, atunci autoritățile trebuie să țină cont că persoanele în vârstă utilizează telefonul în special pentru o singură funcție, cea de voce. Totodată, card de sănătate au tinerii de 18 ani care nu posedă toți un telefon mobil. Este bine că vor fi menținute în paralel, cardul digital și cel fizic”, a spus pentru Termene.ro medicul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București.
Ministrul Digitalizării nu a oferit multe detalii cu privire la cardul virtual. În principiu, a spus acesta, nu va fi nevoie de actualizarea sistemului de citire carduri, ci consultarea acestora va fi făcută de medici tot prin intermediul aplicației, prin citirea unui cod QR.
„Dacă trebuie să dotăm cititoarele cu tehnologie nouă, atunci am putea avea o problemă. Mai ales că vorbim despre un sistem informatic care nu reușește să facă față bazei imense de date pe care trebuie să o gestioneze, din 2004, de când a fost introdus”, a spus Sandra Alexiu.
Consultații efectuate, dar care nu pot fi înscrise în sistem
Aceasta a explicat că, din cauza setărilor din sistem, există o serie de servicii medicale ce sunt prestate și pentru care nu se primesc compensații deoarece nu pot fi înregistrate.
„Vă dau un exemplu, atunci când se naște un copil, durează două luni până când acesta primește CNP. În cele două luni, medicul de familie consultă lăuza, consultă copilul, servicii complicate, care necesită atenție, dar pentru care nu primim compensații deoarece copilul nu este înregistrat”, a explicat președinta Asociației Medicilor de Familie București.
De asemenea, medicii de familie monitorizează bolnavii cronici, ceea ce presupune investigații suplimentare care se pot întinde pe o perioadă de trei luni. „Pentru aceste servicii, limita impusă de sistemul informatic este însă de 60 de zile, chiar dacă legea prevede un termen de 90 de zile. De aici, alte servicii ale medicilor de familie rămân neachitate”, a mai declarat ea.
Un sistem ce trebuie refăcut
În opinia Sandrei Alexiu, pentru refacerea sistemului ar fi nevoie de un audit al Casei de Asigurări de Sănătate care să identifice toate aceste probleme, iar apoi trebuie căutate soluții.
Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării, a vorbit la rândul său despre problemele acestui sistem și a anunțat că acesta va fi refăcut „cap-coadă”. „Sistemul a fost făcut cu o tehnologie foarte veche, în urmă cu 16 ani. Nu ai cum să ți se dubleze numărul de beneficiari, să ai noi tehnologii, cu ceva ce nu s-a updatat tehnic în ultimii 16 ani. Împreună cu cei de la CNAS și cu echipa noastră am găsit o soluție tehnică pentru a salva acest proiect. Acum este în procedură de achiziție publică și urmează să fie refăcut cap-coadă”, a declarat acesta pentru Digi24.
Contradicții și incertitudini
În ultimul timp, autoritățile au anunțat mai multe proiecte ce vizează cardul de sănătate.
Astfel, în timp ce ministrul Digitalizării vorbește despre cardul de sănătate digital, Ministerul de Interne și cel al Sănătății au anunțat că funcțiunile acestuia vor fi incluse în cartea de identitate electronică, ce a fost deja pusă pe piață în cadrul unui proiect pilot derulat la Cluj.
Întrebat care dintre cele două proiecte va fi pus în practică, ministrul Digitalizării a spus că nu comentează proiectele altor ministere.
.png)
.png)
