„Taxa pe hărnicie” sau solidaritate, introdusă în bugetul pe anul 2025. Revolta primarilor din orașele bogate ale României

• Anul 2025 a adus mai multe noutăți de ordin legislativ, de la creșterea impozitului pe dividende, reducerea pragului maxim până la care microîntreprinderile pot aplica impozit pe venit și până la instituirea taxei pe stâlp.
• Mai nou, a apărut și Taxa pe hărnicie sau solidaritate, care a stârnit revolta primarilor din orașele bogate ale României.

Este vorba de o taxă suplimentară pe veniturile municipiilor rezultate din impozitul pe venit și a fost introdusă printr-un amendament la legea bugetului votat recent în Parlament.

Măsura nu este privită, însă, cu ochi buni de către primarii din marile orașe, care se plâng că pierd sume considerabile. Edilul de la Timișoara, de exemplu, spune că din cauza acestui mecanism bugetul local pierde 13 milioane de euro.

15% la stat

Dacă veniturile unui municipiu din cota pe impozitul pe venit sunt peste media națională, pentru fiecare leu cu care se depășește media, o sumă de 15% trebuie virată în plus la bugetul de stat, conform amendamentului votat.

La Timișoara, unde șomajul e scăzut şi salariile sunt mai bune, media cotei este estimată la 3.700 lei, aproape dublu în raport cu media naționala, preconizată la 2.000 lei impozit pe venit pe cap de locuitor. Taxa de hărnicie de 15% se va aplica pe diferența de 1.700 lei, plusul în raport cu media naționala, sumele respective urmând să ajungă la Guvern. Timișorenii vor pierde astfel 13 milioane de euro, susține primarul Dominic Fritz.

În loc să rămână la Timișoara pentru a fi finalizat stadionul, reparate trotuare, amenajate parcuri noi sau construite şcoli, acești bani vor fi folosiți pentru ca statul să finanțeze prime de pensionare la Romsilva de câte 100.000 euro sau „să fie împărtiți din pix la primari obedienți politic”.

Performanța „pedepsită”

La Bacău, pierderile se ridică la 3 milioane de lei, atrage atenția și primarul Lucian Stanciu-Viziteu. În opinia lui, noua taxă este un mecanism de taxare a performantei în România, fiind încălcat principiul european al subsidiarității.

„Este un mecanism care pedepsește, practic, performanta. Cu atât mai mult cu cât destinația fondurilor pe care noi le pierdem stă în pixul unor politicieni. Ca să scăpăm de situaţia asta, ar trebui să existe un mecanism previzibil, care să nu mai fie supus arbitrarului. Se încalcă principiul european al subsidiarității. Atât timp cât responsabilitățile administrației publice locale sunt clar trasate prin lege, ar trebui să avem şi bugetul predictibil,” a declarat Lucian Stanciu-Viziteu, primarul Bacăului.

La rândul lui, Mihai Chirică, primarul Iașului, spune și el că amendamentul penalizează efectiv orașele care au venituri mai mari peste un prag desemnat de Ministerul Finanțelor.

Poziția oficială

În replică, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, afirmă că suma nici nu este așa de mare în cazul localităților unde impozitul pe venit este mai mare.

„Pentru a păstra această solidaritate și pentru a reduce impactul migrației populației din zonele mai puțin dezvoltate, am implementat această regulă de reținere a 10-15% dintr-o sumă relativ mică de la anumite localități care au media pe locuitor foarte mare în ceea ce privește impozitul pe venit. De ce a venit acest amendament așa târziu? Pentru că, în cursul dezbaterilor, județele care au constatat că pierd foarte mult din aplicarea regulii pe recensământ au solicitat o solidaritate din partea acelor localități unde creșterile sunt foarte mari”, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Legea bugetului pe 2025 a fost dezbătută și votată în Parlament miercuri seara târziu, cu toate că inițial fusese stabilită ziua de joi, 6 februarie.

Modificări fiscale, în 2025

Printre ultimele modificări fiscale care produc efect in acest an se numără creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, care se aplică dividendelor plătite de persoanele juridice, ordonanța prevăzând că „impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.

De asemenea, pragul maxim până la care microîntreprinderile pot aplica impozit pe venit scade la 250.000 de euro (de la 500.000 în prezent). Firmele care în 2025 vor avea venituri peste 250.000 de euro vor plăti impozit pe profit. Pragul maxim până la care o firmă va mai putea achita impozit pe venit va continua să scadă ajungând la 100.000 de euro, de la 1 ianuarie 2026.

Nu în ultimul rând, Guvernul a instituit impozitul de 1,5% pe construcții speciale ce va fi aplicat la valoarea construcțiilor ce se aflau în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. Conform ordonanței „Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri.