Top 10 modificări la insolvențe: ajută sau încurcă?

Universul Juridic trece în revistă cele mai importante modificări cu privire la insolvență. După ce sunt stabilite pros & cons, urmează verdictul: ajută sau încurcă?

I. Creanțele curente nu mai pot cere executarea silită

Noul art. 143 alin. (1) din Legea 85/2014 are următorul conținut: „Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor.”

Pros. Sute de hotărâri judecătorești, articole, seminare, conferințe, dovadă că nimeni n-a înțeles nimic. Reglementarea dreptului la executare silită, fără reglementarea procedurii, a fost un exemplu pentru așa nu. Instanțele au fost sufocate de litigii, ele însele având dificultăți în stabilirea competenței. Zecile de procese aflate pe rol vor fi încheiate. Insolvența redevine insolvență. Paradoxal, conviețuirea timp de aproape 2 ani cu executarea silită ne-a făcut să ne gândim mai mult la înțelesul insolvenței. În final, s-a dovedit că executarea silită afectează mai mult creditorii decât debitoarea, drepturile acesteia din urmă fiind afectate realizării scopului procedurii.

Cons. Creditorii curenți (în special, cei fiscali) pierd un important mijloc de presiune. Perspectiva executării silite avea darul de a responsabiliza debitoarea referitor la onorarea oricărei datorii curente, indiferent cât de mici. Acum, datoriile sub 50.000 lei pot fi tergiversate.

Verdict: ajută.

II. Cu 50.000 lei deschizi procedura, indiferent de natura datoriei

Art. 5 pct. 72 din Legea 85/2014: „Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat”.

Pros. S-a permanentizat, pentru toți debitorii, valoarea prag de 50.000 lei, introdusă deja pe perioada stării de alertă în cazul debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial. De asemenea, a fost eliminată condiția cuantumului creanțelor bugetare mai mic de 50%, pentru ipoteza în care debitorul dorea să-și deschidă procedura. Dacă cea din urmă modificare are rolul de a elimina o discriminare neconstituțională în favoarea creditorului bugetar, prima calibrează legea la prezent: din 2014 media datoriilor a crescut, iar în 2020 pandemia le-a accelerat. Creditorii nu mai pot cere atât de ușor insolvența debitorului neculpabil, iar acesta are un motiv în plus să se gândească la procedurile de preinsolvență: concordatul preventiv sau mandatul ad-hoc.

Cons. Fără.

Verdict: ajută.

III. Impozitul generat de reducerea creanței devine scadent la finalizarea reorganizării

Pros. Reducerea de datorii are caracter de venit impozabil la calculul impozitului pe profit*, astfel că haircut-ul pe de o parte diminua din obligații, însă pe de alta, genera obligații curente. Însăși momentul contabilizării este incert, dat fiind că în caz de eșec a reorganizării, creanțele tăiate se reactivează. Amânarea scadenței obligațiilor noi curente la data sentinței de reintroducere a debitoarei în circuitul economic facilitează execuția cu succes a planului de reorganizare.

(*Adrian Pușcașu, Probleme fiscale generate de implementarea unui plan de reorganizare care prevede reducerea creanṭelor. Soluția specialistului CITR, juridice.ro, 19.11.2015.)

Cons. Nu se aplică societăților aflate deja în reorganizare.

Verdict: ajută.

IV. Conflictul de interese al persoanelor de specialitate e cenzurat prin recuzare

Art. 61 alin. (2) din Legea 85/2014: „Nu vor putea fi desemnate în baza alin. (1) acele persoane care se află într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese, acestea trebuind a se abține sau pot fi recuzate în condițiile art. 43 și 44 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Pros. A fost eliminat criteriul persoanelor afiliate, păstrându-se doar conflictul de interese generat de o relație contractuală.

Cons. Procedura de invocare e confuză. Având în vedere formularea articolului, părțile ar putea solicita recuzarea printr-o contestație la procesul verbal al comitetului creditorilor, contestând măsura administratorului judiciar, sau, uzita procedura comună C. proc. civ. În ciuda trimiterii exprese la prevederile de drept comun, articolele 42 și 43 sunt incompatibile cu procedura insolvenței, iar o analogie cu recuzarea expertului* creează probleme privind momentul de la care curge termenul de recuzare.

(*Art. 332 Cod de procedură civilă: „Recuzarea expertului. (1) Experții pot fi recuzați pentru aceleași motive ca și judecătorii. (2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. (3) Recuzările se judecă cu citarea părților și a expertului”.)

Verdict: încurcă.

V. Banii proveniți din valorificarea bunurilor grevate de sechestre penale puși la dispoziția organelor de urmărire penală

Cons. Dacă situația valorificării bunurilor grevate de sechestre penale nu era suficient de complicată în insolvență, tocmai a fost încurcată suplimentar. Spre deosebire de procedura vânzării forțate din executarea silită, când toate bunurile se vând libere de sarcini, în insolvență, măsura asigurătorie, penală, în vederea confiscării speciale și/sau confiscării extinse, nu se radiază. Acum, legiuitorul intervine suplimentar în mecanismul distribuirii banilor proveniți din valorificarea liberă de sarcini, a bunurilor grevate de sechestre penale dispuse în vederea recuperării prejudiciului bănesc, amenzilor sau cheltuielilor de judecată: „Sumele obținute din valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) vor fi distribuite conform prevederilor legale, urmând ca diferențele favorabile după plata onorariilor și a cheltuielilor de procedură să fie puse la dispoziția organelor de urmărire penală”.

În primul rând, după plata onorariilor și a cheltuielilor de procedură, adică ordinea de plată de la art. 159 alin. (1) pct. 1 sau art. 161 pct. 1, nu rămân „diferențe favorabile”, ci o întreagă ierarhie de plată legală. Prima teză a textului o contrazice pe cea finală. Apoi, legea arată că creanța părții vătămate din procesul penal se înscrie sub condiție suspensivă până la finalizarea procesului penal*, eventualele sume destinate distribuirii fiind provizionate**. Așadar, legea deja soluționa tratamentul acestor creanțe.

(*Art. 102 alin. (8) din Legea 85/2014: „Creanța unei părți vătămate din procesul penal se înscrie sub condiție suspensivă, până la soluționarea definitivă a acțiunii civile în procesul penal în favoarea părții vătămate, prin depunerea unei cereri de admitere a creanței. În cazul în care acțiunea civilă în procesul penal nu se finalizează până la închiderea procedurii insolvenței, fie ca urmare a reușitei planului de reorganizare, fie ca urmare a lichidării, eventualele creanțe rezultate din procesul penal vor fi acoperite din averea persoanei juridice reorganizate sau, dacă este cazul, din sumele obținute din acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor ce au contribuit la aducerea persoanei juridice în stare de insolvență, potrivit prevederilor art. 169 și următoarele”.

**Art. 165 din Legea 85/2014: ”Cu ocazia distribuirilor parțiale, următoarele sume vor fi provizionate: 1. sume proporționale datorate creditorilor ale căror creanțe sunt supuse unei condiții suspensive care nu s-a realizat încă.”)

Pros. Printr-o interpretare largă și forțată, se poate aprecia că textul intenționează clarificarea situației bunurilor supuse confiscării: prețul din valorificare urmează a fi pus la dispoziția organelor de urmărire penală (după imputarea onorariului și cheltuielilor), ceilalți creditori neputând invoca drepturi.

Verdict: încurcă.

VI. Creanțele curente sunt analizate în termen de 15 zile de la primire

Pros. Înainte, administratorul judiciar trebuia să analizeze cererea în 10 zile de la data depunerii, însă acum are 15 zile de la data comunicării. Modificarea e bine-venită. Timpul suplimentar ajută la clarificarea probațiunii. Eliminarea interpretării conform căreia termenul începea să curgă de la data depunerii cererii la dosarul cauzei are darul de a preîntâmpina litigii.

Cons. Fără.

Verdict: ajută.

VII. Creanțele fiscale contestate și nesuspendate se înscriu provizoriu

Art. 102 alin. (8¹) din Legea 85/2014: „Creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală și trecute provizoriu până la finalizarea contestației de către instanța de contencios administrativ.”

Pros. Înscrierea sub condiție rezolutorie nu înseamnă nimic, însă înscrierea provizorie înseamnă ceva. Vechea reglementare, a înscrierii creanțelor fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre definitivă, sub condiție rezolutorie, nu afecta dreptul creditorului de a participa la distribuiri. Însă înscrierea sub condiție rezolutorie obligă practicianul să nu facă plata direct creditorului, ci să provizioneze* sumele datorate. Astfel, într-o eventuală soluție de admitere a contestației, debitoarea nu va mai fi nevoită să recupereze eventuala plată nedatorată.

(*Art. 165 din Legea 85/2014: „Cu ocazia distribuirilor parțiale, următoarele sume vor fi provizionate (…) 3. sume proporționale datorate creanțelor admise provizoriu”.)

Cons. Înscrierea provizorie era atributul exclusiv al judecătorului în caz de tărăgănare a soluționării contestațiilor la tabelul preliminar*.

(*Art. 111 alin. (6) din Legea 85/2014: „La termenul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanțe, judecătorul-sindic va soluționa deodată, printr-o singură sentință, toate contestațiile, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate admite, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv. Creanțele înscrise provizoriu vor avea toate drepturile prevăzute de lege cu excepția dreptului de a încasa sumele propuse spre distribuire. Acestea se vor consemna în contul unic până la definitivarea creanței”.)

Verdict: ajută.

VIII. A fost modificată ordinea de plată a creanțelor chirografare care rezultă din instrumente de datorie*

*A se vedea art. 161¹  și art. 234 din Legea 85/2014.

Pros. În cazul falimentului instituțiilor de credit, firmelor de investiții, instituțiilor financiare sau societăților financiare holding a fost instituită o ordine de plată distinctă pentru creanțele negarantate care rezultă din instrumente de datorie. Acestea urmează categoriei „alte creanțe chirografare”. Măsura transpune în legislația națională reguli europene. (A se vedea Directiva UE 2017/2399.)

Cons. Reglementarea nu este uniformă, fiindcă în timp ce în cazul instituțiilor de credit, ordinea de plată a acestor creanțe este inferioară creanțelor izvorând din acte cu titlu gratuit, în caz celorlalte subiecte de drept, ordinea este superioară.

Verdict: ajută.

IX. Oferta practicianului nu mai e atât de detaliată, iar sindicul e ținut de propuneri

Art. 57 alin. (1) din Legea 85/2014: „Practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie de pe polița de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvență interesat va putea arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului. În cazul în care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri și nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.”

Pros. Vechea obligație din cadrul ofertei de preluare a dosarului, de a arăta „disponibilitatea de timp și resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului” a devenit o opțiune. S-a înlăturat subiectivismul practicianului și s-a uniformizat procedura de numire pentru ipotezele în care desemnarea se face aleatoriu, când se prezumă că sindicul nu știe nimic despre experiența celui ales.

De asemenea, în cazul în care creditorul și/sau debitorul au propus numirea unui practician, dar nu există ofertă la dosar, sindicul este ținut de propuneri, neputând desemna unul aleatoriu.

Cons. Judecătorul trebuie să desemneze motivat un practician în caz de concurs și, neavând criterii, pentru departajare va folosi oricum descrierile inserate de practicieni. Trebuie avut în vedere că acestea nu sunt deloc subiective atunci când sunt însoțite de acte doveditoare cu privire la logistica umană și materială a practicianului.         

Verdict: neutru.

X. Amendă între 10.000 și 50.000 lei pentru lichidatorul care nu îndeplinește obligațiile din procedura falimentului instituției de asigurare/reasigurare

[shortcode_newsletter]