Cele două mari probleme și cele 14 soluții pentru dezvoltarea turismului în România. Informații din strategia națională 2025-2035

• Executivul de la Palatul Victoria a adoptat „Strategia naționale pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025—2035”. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1008 bis/9 octombrie 2024. 

Strategia naționale pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025—2035 cuprinde principalele probleme cu care se confruntă turismului autohton și propune o serie de măsuri pentru dezvoltarea acestui sector. Strategia amintită este cuprinsă în Hotărârea de Guvern (HG) nr. 1.193/2024 și în anexele sale care au fost publicate în Monitorul Oficial al României, nr. 1008 din 9 octombrie 2024 și nr. 1008 bis din 9 octombrie 2024. În numărul cu bis este cuprinsă strategia propriu-zisă.

Principii generale

Viziunea strategiei sugerează că până în 2035, România va deveni o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, pe parcursul întregului an, axată pe unicitatea patrimoniului său cultural și natural și oferind servicii de calibru internațional.

„Obiectivul este ca România să se situeze în fruntea clasamentelor de competitivitate în turism, în virtutea investițiilor strategice în infrastructură, educație, marketing și promovare, care vor duce la dezvoltarea de experiențe unice pentru vizitatorii care călătoresc în România și care o vor face atrăgătoare pentru piețele relevante din Europa și din lume”, se precizează în strategia guvernamentală.

Turismul își va crește semnificativ contribuția la creșterea și dezvoltarea economică în România și în Europa, prin creșterea cheltuielilor vizitatorilor.

„Atenția se va concentra pe calitatea și diversitatea vizitatorilor sosiți și nu pe numărul total de vizitatori”, se mai precizează în document.

Cele 2 problemele ale turismului și cele 14 soluții

Turismul în România se confruntă cu două mari provocări: mai întâi, turiștii străini care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient (conform potențialului) la nivelul destinației și în al doilea rând, nu sunt atrași suficienți turiști care au posibilitatea și dispoziția de a cheltui mai mult la nivelul destinației (turiști cu bugete mari pentru cheltuieli în destinație).

Principalii factori determinanți imediați pentru provocările de mai sus sunt:

1. Turiștii care vizitează acum România nu cheltuiesc suficienți bani din cauza: (a) destinaţiilor turistice insuficient dezvoltate sau cunoscute și a dificultăților în a le accesa; (b) a oportunităților insuficiente de consum turistic (care să fie și ușor de găsit) în ciuda fondurilor personale disponibile în acest sens; și din cauza (c) calităţii necompetitive a experiențelor și a serviciilor disponibile la destinație;
2. Numărul insuficient de turiști dispuşi să cheltuiască mai mult, din cauza capacității limitate de dezvoltare de politici publice în domeniul turismului, a segmentării inadecvate a pieței și a vizibilității reduse a țării în străinătate.

Principii aplicate în modelarea strategiei de turism:

1: Adaptarea la tendințele de dezvoltare: durata medie a sejurului turiștilor străini să crească de la 2 la 3 zile

Este esențial să promovăm oferte de produse și servicii care să prelungească durata șederii și să crească veniturile per turist.

Industria turismului este în continuă evoluție, influențată de factori precum apariția noilor generații, modele de consum și afaceri.

Implementarea strategiei trebuie să ia în calcul aceste tendințe pentru a adapta serviciile turistice și a îmbunătăți infrastructura, colectarea datelor și direcționarea investițiilor.

Un obiectiv-cheie este creșterea duratei medii a sejurului turiștilor străini, de la 2 la 3 zile.

2: Gestionarea turismului excesiv

Chiar dacă turismul excesiv afectează de obicei destinațiile mature, România trebuie să adopte o dezvoltare inteligentă, bazată pe analiză și planificare atentă.

Printre măsurile recomandate:

• Focus pe impact, nu pe volum.
• Abordare bazată pe segmentare și țintire.
• Gestionarea fluxului de vizitatori și capacității de ocupare.

3: Sustenabilitatea ca temă centrală

Turismul durabil trebuie să echilibreze impactul asupra mediului, economiei și culturii. Organizația Mondială a Turismului sugerează trei principii esențiale:

• Valorificarea resurselor de mediu și conservarea biodiversității.
• Respectarea autenticității socio-culturale a comunităților-gazdă.
• Asigurarea viabilității economice pe termen lung și distribuția echitabilă a beneficiilor.

Pandemia Covid-19 poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea turismului durabil, promovând segmente de nișă precum ecoturismul sau turismul rural.

4: Legături cu agricultura, acvacultura și industria alimentară

Implementarea strategiei trebuie să stimuleze colaborarea cu sectoare precum agricultura, acvacultura și industria alimentară prin:
– Optimizarea aprovizionării locale.
– Crearea de experiențe turistice autentice.
– Dezvoltarea produselor tip suvenir și puncte gastronomice locale.

Aceste măsuri vor îmbunătăți experiențele turistice și vor contribui la creșterea economiei locale.

5: Antreprenoriat și inovație

România are un ecosistem antreprenorial ce poate genera soluții inovative pentru turism. Strategia națională ar trebui să încurajeze:

• Elaborarea soluțiilor inteligente.
• Atragerea tinerilor în industria turismului.
• Crearea de noi locuri de muncă și stimularea concurenței prin inovație.

6: Adaptarea la schimbările climatice

Schimbările climatice afectează sectorul turistic, iar soluțiile adoptate trebuie să asigure reziliența destinațiilor și să minimizeze impactul ecologic.

Eforturile trebuie să se concentreze pe eliminarea presiunilor asupra mediului și promovarea unor modele noi de turism.

7: Abordare graduală a investițiilor

Investițiile trebuie realizate gradual, în funcție de nivelul de pregătire al regiunilor.

Acest model de dezvoltare va maximiza impactul economic pe termen scurt, mediu și lung, asigurând crearea unor atracții turistice de calitate și consolidarea serviciilor conexe.

8: Accesul pe piețele-țintă

Tacticile de acces pe piață trebuie adaptate specificului piețelor vizate.

Pentru piețele care trimit turiști independenți, focusul va fi pe comunicare directă și campanii digitale, în timp ce piețele care implică agenții touroperatoare vor necesita prezența fizică în destinațiile de origine.

9: Implementarea unei abordări strategice inteligente

România poate atrage atât turiști individuali, cât și grupuri organizate, prin promovarea experiențelor active de explorare a naturii și culturii.

O strategie inteligentă de marketing trebuie să se concentreze pe piețele-țintă cu cel mai mare potențial de profit și să valorifice resursele existente în mod eficient.

…care să fie orientată pe date și pe decizii fundamentate.

10: Dezvoltarea unui management eficient al destinațiilor turistice

Un management eficient al destinațiilor turistice este esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului.

În acest context, procesul de implementare a strategiei naționale trebuie să includă măsuri și inițiative menite să consolideze capacitatea de management a destinațiilor. Acest aspect implică crearea unor structuri locale de management al destinațiilor (OMD-uri), care să joace un rol central în coordonarea și integrarea diferitelor interese și părți implicate la nivel local, regional și național.

Aceste structuri vor avea responsabilitatea de a gestiona destinațiile într-un mod sustenabil, de a coordona inițiativele de dezvoltare, de a sprijini crearea de produse turistice inovatoare și competitive, de a monitoriza și analiza performanțele destinațiilor și de a oferi sprijin în dezvoltarea resurselor umane.

De asemenea, OMD-urile vor avea un rol esențial în facilitarea cooperării dintre sectorul public și privat, în crearea unor platforme pentru schimbul de bune practici și în asigurarea unei abordări integrate și coordonate în promovarea destinațiilor.

11: Prioritizarea experiențelor turistice autentice și personalizate

O direcție importantă în dezvoltarea turismului este concentrarea pe crearea și promovarea unor experiențe turistice autentice, care reflectă specificul local și care răspund așteptărilor turiștilor în căutare de experiențe unice. Acest aspect este legat de tendințele globale în turism, unde turiștii caută tot mai mult să participe la activități care să le ofere un contact direct cu cultura, natura și comunitățile locale.

În acest sens, strategiile de marketing și dezvoltare de produse turistice trebuie să se concentreze pe personalizarea ofertelor turistice, să răspundă diverselor interese și nevoi ale vizitatorilor, fie că vorbim de turism cultural, turism de aventură, turism rural, ecoturism sau alte forme de turism de nișă. Personalizarea experiențelor va contribui la creșterea gradului de satisfacție al turiștilor și va sprijini fidelizarea acestora.

12: Asigurarea unei promovări eficiente și moderne

În contextul globalizării și al dezvoltării rapide a tehnologiilor digitale, promovarea turismului românesc trebuie să se bazeze pe instrumente moderne, adaptate piețelor și segmentelor-țintă.

Implementarea strategiei va necesita un mix de tactici și canale de promovare, incluzând utilizarea eficientă a platformelor digitale și a social media, participarea la târguri și evenimente internaționale de turism, colaborarea cu influenceri și jurnaliști de turism, precum și dezvoltarea de parteneriate cu operatori din industria de profil.

Accentul trebuie pus pe crearea unui brand de țară puternic, care să reflecte diversitatea și unicitatea destinațiilor turistice din România și să atragă atenția publicului internațional asupra potențialului turistic al țării.

13: Colaborarea interinstituțională și parteneriatele public-private

Un element esențial în succesul implementării strategiei naționale de turism este colaborarea eficientă între toate părțile implicate – autorități publice, sectorul privat, comunitățile locale și organizațiile neguvernamentale. Crearea unor parteneriate solide, atât la nivel național, cât și regional și local, va contribui la o mai bună coordonare a acțiunilor și la maximizarea impactului investițiilor și inițiativelor de dezvoltare turistică.

Totodată, este important să se asigure o colaborare constantă între diverse ministere și agenții guvernamentale, astfel încât politicile și programele de dezvoltare să fie armonizate cu prioritățile strategiei naționale de turism și să sprijine dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor necesare pentru susținerea creșterii sectorului turistic.

14: Monitorizarea și evaluarea continuă a performanțelor

Pentru a asigura succesul implementării strategiei și a măsurilor propuse, este necesară crearea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare a performanțelor.

Acest sistem va include colectarea și analiza datelor relevante, evaluarea constantă a impactului inițiativelor și ajustarea strategiilor și programelor în funcție de rezultatele obținute.

Monitorizarea continuă va permite o mai bună înțelegere a tendințelor și a schimbărilor din industria turistică, precum și identificarea timpurie a oportunităților și provocărilor, oferind posibilitatea de a ajusta în timp util măsurile adoptate pentru a răspunde nevoilor pieței și pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și culturale ale turismului.