300.000 de angajați străini este forța de muncă necesară în România în 2025
În Articol
- Lipsa forței de muncă se manifestă tot mai des și în România. După ce mulți români au plecat în străinătate la muncă, în special în țările din Vestul Europei, necesarul pe piața locală a fost acoperit de firmele de recrutare cu personal adus în principal din țări din Africa și Asia. Legislația în vigoare permite anual intrarea pe piața muncii din România a unui contingent limitat de muncitori străini. În ultimii trei ani, limita a fost la 100.000 de persoane din alte zone care au putut migra legal ca să muncească în țara noastră
Firmele de recrutare susțin, însă, că ar fi nevoie de până în trei ori mai mult peste limita anuală de 100.000 de muncitori străini pentru a acoperi cererea. În prezent, limita superioară impusă de stat este de 100.000 de muncitori, însă, ea ar trebui, cu siguranță, mărită pentru a acoperi deficitul existent pe piață, consideră specialistul în recrutare.
„Estimăm că necesarul de muncitori străini pentru România în 2024 este de aproximativ 200.000 – 250.000 de persoane, având în vedere cererea actuală din diverse industrii. (…) Dacă s-ar elimina anumite bariere birocratice, ar fi posibilă aducerea a până la 300.000 de muncitori străini pentru a satisface nevoile economiei”, susține Melania Pop, Business Development Manager International Work Finder (IWF). Construcțiile și Horeca sunt domeniile economice care apelează cel mai des la forță de muncă din străinătate.
IWF recrutează, în prezent, din 10 țări, în principal, din Nepal, Sri Lanka, India, Indonezia, Filipine, Egipt. În fiecare dintre aceste țări există minimum două agenții partenere, care sunt verificate constant, pentru ca IWF să se asigure că cerințele sale sunt respectate. „Explorăm întotdeauna noi regiuni, din Africa și Asia, însă recrutăm din ele doar când avem siguranța că putem oferi servicii și profesioniști la standarde înalte”, mai afirmă Melania Pop.
Tot mai greu să aduci străini la muncă
Companiile din domeniu nu înțeleg de ce autorităților în loc să ajute recurtarea străinilor, îngreunează birocratic aceste activități de angajare a muncitorilor străini.
Procesul de aducere a muncitorilor străini în România în 2024 a devenit mai complex, comparativ cu anul trecut din cauza reglementărilor mai stricte și a birocrației. În plus, cerințele de limbă, competențe și experiență sunt mai riguroase, iar autoritățile sunt mai atente la selecția muncitorilor străini pentru a asigura o integrare eficientă în societatea românească, arată Melania Pop.
Și durata de obținere a vizelor și avizelor de muncă s-a extins, ceea ce îngreunează procesul.
„Principalele probleme sunt legate de birocrație și de durata lungă a obținerii vizelor și permiselor de muncă. În plus, legislația în continuă schimbare complică procesul. De asemenea, lipsa infrastructurii de integrare și dificultățile în obținerea documentației necesare afectează eficiența aducerii forței de muncă străine”, a declarat pentru Termene.ro Melania Pop.
Spaima fugii în Schengen, alarma falsă
Reprezentanții IWF susțin că foarte puțini muncitori străini au părăsit România odată cu intrarea în zona Schengen aeriană, contrar informațiilor apărute în presă.
„Au existat, într-adevăr, o serie de informații alarmante, dar care nu sunt, din punctul meu de vedere, reprezentative pentru industrie. Agențiile cu experiență, cele dedicate servirii clienților, știu să își selecteze, integreze și fidelizeze resursele umane”, afirmă Melania Pop.
Potrivit datelor IWF, care deține o cotă de piață de 10%, mai puțin de 1% dintre angajații aduși de agenție au plecat să lucreze în alte țări Schengen.
În cei șapte 7 ani de activitate, firma a adus peste 15.000 de muncitori non-UE în România. IWF are peste 600 de clienți, companii pentru care furnizează forță de muncă, fiind unul dintre cei mai mari angajatori de personal non-UE. „Faptul că muncitorii noștri nu au plecat se datorează faptului că oferim condiții de muncă stabile și sprijin continuu pentru integrare, asigurând o retenție ridicată”, mai precizează expertul în recrutare.
Ce spun datele oficiale
Anul trecut, domeniul în care s-au înregistrat cele mai multe locuri vacante a fost construcțiile (lucrări de construcții rezidențiale) – 68.739.
Deficit mare de personal a fost și în ceea ce privește activitățile poștale și de curierat – 38.522, activitățile de contractare a personalului – 28.237, a restaurantelor – 26.776, pe segmentul transporturilor rutiere de marfă – 14.986 sau a activităților de protecție și gardă – 14.257, potrivit datelor oficiale.
Pentru 2024, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a admis pe piața forţei de muncă din România un nou contingent de 100.000 de lucrători străini.