Patronatele cred că multe din firmele de construcții vor ajunge la faliment dacă guvernul va elimina facilitățile fiscale

Guvernul se pregătește să elimine facilitățile fiscale în următorii doi ani. Sectorul construcțiilor a beneficiat în ultimii ani de facilități fiscale. Patronate din acest sector de activitate cred că eliminarea facilităților: „va încuraja munca la negru și va impinge multe firme la faliment”.

Antreprenorii susțin că eliminarea scutirii de impozit pentru veniturile din salarii și a reducerii CAS în funcție de procentul alocat fondului de pensii privat va încuraja munca la negru în construcții și, chiar și așa, multe firme vor da faliment.

Sectorul construcțiilor

Guvernul urmează să adopte începând cu 2025 o serie de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar care ar putea urca până pe la 7-8%. Printre aceste măsuri, s-ar putea număra și eliminarea stimulentelor fiscale pentru angajații din construcții, conform unor recomandări făcute de Banca Mondială în anul 2023.

 „În acest moment, Ministerul Finanțelor se află în contact cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cele mai bune soluții pentru dezvoltarea economică și pentru alinierea la principiile economice asumate ca membru al UE, fără însă a fi stabilite un set de măsuri care să facă obiectul unei reforme fiscale. Este important să reținem că orice schimbare fiscală semnificativă va fi anunțată oficial și va face obiectul unor dezbateri publice cu mediul de afaceri și societatea civilă înainte de a fi adoptat în Guvern”, au precizat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Facilitățile

 Angajații din construcții (10% din forța de muncă ocupată) sunt în prezent scutiți de la impozitul pe veniturile personale și o parte din contribuțiile sociale obligatorii, respectiv contribuția la Pilonul II de pensii este opțională.

Mai exact, este vorba de scutirea de impozit pentru veniturile din salarii și venituri asimilate salariilor, atâta timp cât acestea nu depășesc 10.000 de lei brut pe lună.

La aceasta se adaugă reducerea cotei pentru Contribuția de Asigurări Sociale (CAS) în funcție de procentul alocat fondului de pensii privat, mai exact 4,75%. Pentru aplicarea facilităților fiscale amintite, cifra de afaceri în domeniul construcțiilor trebuie să reprezinte cel puțin 80% din cifra de afaceri totală.

1.446 de firme din construcții au intrat în insolvență în 2023

Chiar și cu facilitățile fiscale amintite, construcțiile rămân sectorul cu cele mai multe firme intrate în insolvență în ultimii doi ani. 

Potrivit unui studiu al Coface România, primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență rămân aceleași ca și în 2022: construcții (1.446), comerț cu amănuntul (825) și comerț cu ridicată și distribuție (815). Cele 3 sectoare amintite dețin aproximativ 39% din totalul companiilor din România.

Dintre acestea, creșterea cea mai mare a numărului de companii care au intrat în procedura de insolvență a fost raportată în sectorul construcțiilor (+6% față de 2022), care deține și cea mai mare pondere din totalul numărului de insolvențe (22%).

Posibila eliminare a facilităților fiscale din sectorul construcțiilor a stârnit nemulțumirea patronatelor din construcții, care susțin că Guvernul își încălcă propriile decizii.  

„Există îngrijorare că Guvernul o să revină asupra propriilor decizii. Am fost preveniți, ca să nu folosesc un cuvânt mai dur, amenințați, că se vor retrage și acestea. Acordarea acestor facilități fiscale s-a dovedit, de fapt, în timp că sunt niște stimulente investiționale reale. Au fost stabilite prin ordonanța 114 în 2018 pentru o perioadă de 10 ani. Din păcate, Guvernul a revenit și zic eu că și-a și-a încălcat propria decizie și după 5 ani a venit cu ideea de a se reduce aceste facilități fiscale”, a declarat Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, pentru Termene.ro.

Facilitățile fiscale au creat 60.000 de noi contracte de muncă în mai puțin de un an

Relevant pentru ce înseamnă facilitățile fiscale în construcții este anul 2019, care a însemnat 60.000 de noi contracte de muncă în construcții și încasări cu 12% mai mari pentru firme.

„Am constatat că în anul 2019, în primele cred că nouă luni, am avut o creștere a numărului de contracte de 60.000 față de 200.000 cât erau total angajați în construcții. Nu înseamnă că au venit constructorii din străinătate acasă, dar înseamnă că din piața neagră, într-un an de zile, 60.000 de angajați au trecut de la munca la negru la munca legală. Asta a condus și la o creștere a încasărilor. Culmea este că au fost micșorate aceste cote de impozitare, dar crescând baza de impozitare, crescând numărul de angajați, încasările per total în construcții au fost mai mari cu peste 12%”, explică Adriana Iftime.

Întârzieri mari la plata lucrărilor contractate de stat

Antreprenorii consideră că autoritățile fiscale privesc lucrurile strict contabilicește, ceea ce este complet greșit. În plus, statul întârzie cu lunile plata facturilor la lucrările pe care le-a contractat cu firmele din construcții, iar din acest motiv se crează blocaje financiare în lanț.

 „Ei au un tabel în față și cred că dacă tai niște cifre dintr-o coloană se văd rezultatele în altă coloană. Ori nu este așa. Dacă vă uitați acum pe datele statistice, o să vedeți că sectorul construcțiilor a scăzut în ultimele luni și lucrul ăsta se datorează mai multor factori. În primul rând, considerăm noi că datorită acestor retrageri de facilități va înflori în continuare munca la negru și în plus un fenomen care s-a întâmplat anul trecut, începând cam de pe la jumătatea anului, cel puțin pe contractele publice, la lucrările cu statul au fost întârzieri foarte mari la plata facturilor și în continuare probabil că vor fi. Deci statul nu-și onorează plătile la timp, nu-și plătesc toate lucrările și cu trei luni și cu patru luni mai târziu, chiar și cu șase luni mai târziu”, susține directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Patronii firmelor din construcții nu pot să plătească, la rândul lor, furnizorii de materiale și sunt obligați să facă credite, iar băncile sunt din ce în ce mai exigente în acordarea lor. Antreprenorii reclamă întârzieri mari la plata lucrărilor pe programele Ministerului Dezvoltării, cum este Programul Național de Investiții Anghel Saligny și PNDL II (Programul Național de Dezvoltare Locală).

Asta îi pune pe constructori într-o situație dificilă financiar, iar mulți ajung chiar să dea faliment. Antreprenorii vor ca actualele facilități fiscale să fie menținute de Guvern, pentru că astfel firmele din construcții vor avea o anumită predictibilitate a cheltuielilor, iar munca la negru nu va crește.

„Aceste facilități fiscale au fost stabilite prin lege. Nu mai vrem altceva în plus. Vrem ca aceste două facilități să fie păstrate, să fie respectată legea”, conchide Adriana Iftime.