Executarea silită a părților sociale

Executarea silită a părților sociale apare deseori ca o soluție la îndemână pentru creditorul care este interesat atât de recuperarea creanței sale, cât și de preluarea unei societăți funcționale, a cărei activitate este de natură să îi și aducă un profit pe termen lung ce poate depăși valoarea inițială a creanței sau a eventualei investiții. Sigur, nu este o practică comună în dreptul procesual civil să fie executate părțile sociale ale unei persoane fizice, de regulă acest lucru se petrece atunci când creditorul are informații clare că debitorul său încasează dividende de la o persoană juridică.

Cine poate solicita executarea silită a părților sociale ale unei S.R.L.?

Codul de procedură civilă nu instituie nicio interdicție cu privire la persoana creditorului. Astfel, orice creditor, în calitatea sa de titular al unui drept susceptibil a fi valorificat prin executare silită și constatat printr-un titlu executoriu, poate formula o cerere de executare silită sub forma urmăririi mobiliare a părților sociale.

Pentru formularea cererii de executare silită a părților sociale, calitatea de creditor nu este condiționată de calitatea de asociat al respectivului S.R.L., ci se stabilește prin raportare la existența unui drept constatat printr-un titlu executoriu.

Din punct de vedere practic, e important de reținut că și în procedura de executare silită a părților sociale aflată în curs există posibilitatea ca orice alt creditor al debitorului să intervină până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea părților sociale. După depunerea sau consemnarea sumelor realizate prin urmărire, creditorul intervenient poate să participe la distribuirea acestora.

De reținut! Debitorul poate desființa sechestrul instituit pe părțile sociale urmărite dacă face o contestație la executare. Astfel, părțile sociale urmărite pot fi scoase la licitație publică. Dacă licitația nu îndeplinește condițiile legale ea poate fi supusă cercetării judecătorului.

Care sunt titlurile executorii în temeiul cărora pot fi executate silit părțile sociale?

Titlurile executorii sunt cele la care se referă legislația în vigoare și pot consta în contracte de împrumut autentice sau neautentice, reconfirmate printr-o hotărâre judecătorească, contractele de credit bancar sau cu IFN-urile șamd. Executarea silită sub forma urmăririi mobiliare a părților sociale se poate realiza în temeiul oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care vizează bunuri imobile.

Pe lângă existența unui titlu executoriu valid, este necesar să se verifice în prealabil dacă debitorul deține în patrimoniu părți sociale a căror executare să fie solicitată. Acest aspect poate fi confirmat de către executorul judecătoresc sau chiar prin diligențele creditorului, prin solicitarea informațiilor aferente de la oficiul registrului comerțului.

Procedura de executare silită a părților sociale

După ce creditorul formulează cererea de executare silită și obține încuviințarea de la instanța de judecată, executorul va emite o somație care va fi comunicată debitorului, împreună cu încheierea de încuviințare.Dacă debitorul nu plătește suma datorată în termen de o zi după comunicarea acestor acte, următorul pas în executarea silită e sechestrarea părților sociale în vederea valorificării lor.

Executorul judecătoresc va încheia un proces verbal de sechestru al părților sociale și îl va comunica debitorului. Din acest moment, părțile sociale sunt indisponibilizate, astfel încât debitorul nu mai poate dispune de ele pe durata executării. După aplicarea sechestrului, debitorul poate deveni administrator-sechestru cu acordul creditorului. Încălcarea obligației administratorului-sechestru cu privire la custodia părților sociale reprezintă infracțiunea de sustragere de sub sechestru.

Pentru asigurarea formalităților de publicitate a sechestrului părților sociale, procesul verbal urmează a fi înscris la registrul comerțului, precum și în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Această înscriere va asigura opozabilitatea sechestrului față de cei care, ulterior înscrierii, dobândesc un drept asupra părților sociale. Procedura de opozabilitate este necesară pentru a nu permite debitorului, detonator de părți sociale, să facă transferul părților sociale prevazut de art. 202 alin. 2) din Legea nr. 31/1990. Înscrierea unui astfel de proces verbal de sechestru anterior perfectării transferului are ca efect indisponibilizarea părților sociale și, în consecință, blocarea temporară a transferului.

Ce valoare reală au părțile sociale din actul constitutiv?

Dacă am un patrimoniu social mare regăsit în bunuri imobile/mobile însă capitalul social este de 200 de lei, este posibil să îmi fie cumpărate bunurile de pe firmă pentru sume infime?

Întrebarea aceasta o pot pune pe bună dreptate toți cei care se află în executare silită a părților sociale. De exemplu, putem să avem un capital social de 200 de lei – adică 20 de părți sociale a câte 10 lei fiecare, iar suma reală la care se ridică patrimoniul societății să fie de zeci sau sute de mii de euro. Dacă nu suntem atenți și nu controlăm executarea silită prin metode specifice, cum ar fi contestațiile la executare, ne putem trezi cu vânzarea părților sociale pe nimic. Așadar, dacă ni se aplică sechestru asupra părților sociale, este obligatoriu să solicităm să se determine valoarea părților sociale la valoarea reală pentru a justifica întinderea sechestrului. Părțile sociale se pot evalua prin intermediul unui raport de expertiză. Valorificarea părților sociale se va realiza prin licitație publică organizată de către executorul judeătoresc.

Particularități ale vânzării la licitație publică a părților sociale

Un prim aspect deosebit este întocmirea unui caiet de sarcini care cuprinde, sub sancțiunea nulității vânzării, următoarele mențiuni:

• actul constitutiv al societății,
• numărul și felul părților sociale supuse vânzării,
• garanțiile constituite asupra lor,
• clauzele speciale privind vânzarea sau cesiunea părților sociale și drepturile de preferință acordate asociaților,
• situația financiară anuală pe ultimele două exerciții financiare,
• orice alte documente necesare pentru aprecierea consistenței și valorii drepturilor societare aferente părților sociale scoase la vânzare

Creditorul, debitorul, societatea emitentă și ceilalți asociați au dreptul să facă obiecțiuni la caietul de sarcini în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia; obiecțiunile vor fi soluționate de către executorul judecătoresc. Soluția dată de executor poate fi contestată la instanța de executare, pe calea contestației la executare de drept comun.

Se desprinde în mod clar ideea că orice fel de act emis de către executor este supus controlului instanței de judecată; toate actele emise trebuie verificate pentru a identifica posibile vicii ce ar putea duce la anularea executării silite.

Ulterior evaluării părților sociale aflate sub sechestru, executorul judecătoresc va fixa prin incheiere data, ora și locul licitației publice, întocmind în acest sens o publicație de vânzare. Vânzarea la licitația publică se poate realiza într-un termen de două până la patru săptămâni de la expirarea termenului de 15 zile de la aplicarea sechestrului.

Poate participa la licitație și creditorul urmăritor?

La licitație poate participa și creditorul urmăritor. El este scutit de la plata cauțiunii, dar este supus unei interdicții de a adjudeca părțile sociale la un pret mai mic de 75% din cel stabilit conform raportului de evaluare.

În situația în care nu se realizează prețul de pornire al licitației, părțile sociale vor fi scoase din nou la vânzare începând de la 75% din prețul afișat în publicație. În cazul în care părțile sociale nu sunt adjudecate, licitația se va amâna la un nou termen ce nu poate fi mai lung de 20 de zile de la data primei licitații; licitația va începe de la 50% din prețul inițial prevăzut în publicația de vânzare. Dacă nici acest preț nu va fi obținut, părțile sociale vor fi vândute la același termen la prețul maxim oferit, chiar în prezența unui singur ofertant.

Persoana care adjudecă părțile sociale este obligată să depună întregul preț al acestora, în numerar, cu ordin de plată sau cu orice alt instrument de plată. Ulterior închiderii licitației, rezultatele acesteia vor fi consemnate întru-un proces verbal întocmit de executorul judecătoresc. Tot el va elibera un certificat de adjudecare, ce reprezintă titlul de proprietate asupra părților sociale al persoanei care adjudecă bunurile.

În principal, întregul proces de executare silită a părților sociale se va desfășura conform dispozițiilor regăsite în lege pentru vânzarea bunurilor la licitație publică.

Cum poate fi atacată în instanță executarea silită

Așa cum am reamintit pe parcursul articolului, fiecare act de executare silită este supus controlului instanțelor de judecată.

Astfel, cei interesaţi sau vătămaţi prin executare pot face contestație împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Dacă executorul încalcă procedura de vânzare așa cum e prevăzută în textele de lege expuse mai sus și în procedurile descrise, prin contestația la executare poate fi anulată întreaga procedură.

Articol scris de Avocat Cuculis Adrian

Te-ar putea interesa și: Executarea silită a bunurilor mobile și sechestrul asigurator.

Dacă ți pe par utile informațiile de pe blogul Termene și vrei să afli când publicăm un nou articol, te poți abona la newsletterul nostru săptămânal.