Tranzacţia recent încheiată este una majoritară, noile fonduri de investiţii preluând 60% din acţiunile 5 to go, în vreme ce fondatorii, Radu Savopol şi Lucian Bădilă, vor deţine în continuare un pachet de 25% din business, și se vor afla la cârma afacerii, ca şi până acum. O cotă de 5% rămâne la omul de afaceri Andrei Alecu, iar Mozaik Investments păstrează 10% din acţiuni.
Esența zilei, 19 decembrie. 2024, record istoric pentru construcția de autostrăzi și drumuri expres
În Articol
- Azi e joi, 19 decembrie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.
Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.
Pachetul majoritar al 5 to go, preluat de două fonduri de investiții
5 to go, cel mai mare lanţ de cafenele din Europa de Est şi cea mai accesată franciză din România, care a depășit anul acesta 600 de unități, marchează o etapă importantă în evoluţia sa, la zece ani de la lansare, încheind un parteneriat strategic cu fondul de private equity Invenio Partners şi fondul de capital de creştere Accession Capital Partners (ACP), scrie Bursa.ro.
Record istoric pentru construcția de autostrăzi și drumuri expres în România
România va închide anul 2024 cu peste 200 de kilometri noi de autostradă și drum expres, record istoric. Precedentul record a fost înregistrat în 2013, când au fost inaugurați aproape 118 kilometri de autostradă, scrie Economica.net.
Anul acesta au fost dați în circulație, până în prezent, aproape 144 de kilometri de autostradă şi drum expres. Până la finele anului vor mai fi inaugurați încă 57 kilometri.
În total, România va închide anul 2024 cu aproape 201 de kilometri noi de autostradă și drum expres. Dintre aceștia, cei mai mulți – 102 km, vor fi pe Autostrada Moldovei A7 mai scrie publicația citată.
Comercianții nu vor mai fi obligați să emită bonuri fiscale
O propunere legislativă recent adoptată de Parlamentul României prevede schimbări importante în ceea ce privește obligațiile comercianților de a emite bonuri fiscale.
Conform noii reglementări, operatorii economici care încasează plăți prin carduri de credit/debit nu vor mai fi obligați să furnizeze bonuri fiscale automat, în anumite condiții, scrie Wall-Steet.ro.
Consultanți fiscali: ONG-urile, asociațiile de proprietari și bisericile trebuie să depună SAF-T de la 1 ianuarie 2025, dar tehnic nu se poate
Din 2025 vor trebui să depună SAF-T (fișierul standard de audit – D406) și contribuabilii mici. Un ordin al ANAF enumerează entitățile care trebuie să-l depună și care nu. Între cele care trebuie să depună se află și „asociaţiile/persoanele fără scop patrimonial” și „alte persoane juridice care nu se regăsesc menţionate în mod expres” în categoria celor care nu trebuie să depună.
Astfel, Camera Consultanților Fiscali a constatat faptul că în cazul ONG-urilor și asociațiilor de proprietari este o problemă.
Camera Consultanților Fiscali, analizând legislația și D406, consideră că asociațiile/persoanele fără scop patrimonial care țin contabilitatea în partidă simplă nu vor putea întocmi o declarație SAF-T în structura OCDE versiunea 2.0, problema fiind de natură tehnică a fișierului, scrie Hotnews.ro.
Nuclearelectrica, contract de 1,9 miliarde euro pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
Compania de stat Nuclearelectrica, care administrează centrala nucleară din Cernavodă, şi consorţiul internaţional format din Candu Energy Inc. (o companie AtkinsRealis), Ansaldo Nucleare, Canadian Commercial Corporation şi Korea Hydro & Nuclear Power Co au semnat ceremonial contractul de Inginerie, Procurare şi Construcţie (EPC) pentru avansarea retehnologizării Unităţii 1 a CNE Cernavodă. Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde euro, scrie Bursa.ro.
Domeniul principal de aplicare a contractului EPC va consta în: elaborarea proiectului detaliat şi a detaliilor de execuţie, achiziţionarea de echipamente şi materiale, executarea lucrărilor de retubare şi a lucrărilor de retehnologizare, precum şi construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de retehnologizare a Unităţii 1 a CNE Cernavodă.
Avem 4,9 milioane de pensionari din care un milion sunt sub vârsta de pensionare
Numărul pensionarilor din toamna acestui an a fost de 4,96 milioane, iar pensia medie a fost de 2.582 lei , potrivit informațiilor transmise joi de Institutul Național de Statistică. De asemenea, raportul dintre pensia medie şi salariul mediu net a fost de 53,5%, mai transmite INS, potrivit Hotnews.ro.
În total, din cei aproape 5 milioane de pensionari, circa 700.000 sunt activi pe piața muncii iar restul de 4,2 milioane sunt inactivi. „Din cei 4,2 milioane de pensionari inactivi, 1 milion au sub 64 de ani”, a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank.
GAP-ul la TVA rezistă la nivelul de 5 ori mai mare decât media UE: Comisia, îngrijorată că măsurile care au funcționat în alte țări nu dau rezultate în România
România a reușit să reducă gap-ul de TVA de la 36,7% în 2021 la 30,6% în 2022 – o scădere prea mică pentru paleta de măsuri implementate – iar în 2023 a luat-o din nou în sus, la 33,7%, potrivit estimărilor Comisiei Europene: valoarea TVA-ului care ar fi putut fi încasat la buget, dar care nu a fost colectat de ANAF s-a ridicat astfel la 8,5 miliarde de euro în 2022, față de 9 miliarde de euro în anul precedent.
Gap-ul de TVA din România continuă să fie cel mai ridicat din UE și rămâne la un nivel de peste cinci ori mai mare decât media UE, reiese dintr-un raport publicat miercuri de Comisia Europeană, arată Cursdeguvernare.ro.
Documentul subliniază un alt aspect îngrijorător: rezultatele mai slabe obținute de România în urma implementării unor măsuri care au dat rezultate bune în alte state membre.
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect direct al taxelor introduse din 2023
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a încheiat primele zece luni ale acestui an cu deficit de 5,7 miliarde de lei, în creştere nesemnificativă faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului 2023.
Fondul Sănătăţii continuă să aibă deficit în ciuda măsurilor guvernului din 2023 privind introducerea unor taxe noi la Sănătate: majorarea salariului minim de două ori în perioada analizată, eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, includerea tichetelor de masă în baza de calcul al CASS, arată Economica.net.
Aceasta, pentru că cei puţin peste peste 6 milioane de asiguraţi nu pot aduce Fondul în echilibru prin taxele plătite la Sănătate, în unele cazuri, pentru mai multe venituri. Reţinem totuşi un efect al introducerii acestor noi taxe: ponderea încasărilor din contribuţii de la asiguraţi în veniturile totale ale Fondului a crescut cu peste 7 puncte procentuale în perioada analizată.
Semne de criză? Datele care au ajuns pe masa guvernanților privind volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei
Românii și-au schimbat semnificativ comportamentul de consum în luna octombrie 2024, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică. În timp ce unele servicii au înregistrat creșteri spectaculoase, altele au avut scăderi notabile.
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut în luna octombrie 2024 față de luna septembrie 2024 ca serie brută cu 5,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,1%, arată Știripesurse.ro.
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, faţă de luna octombrie 2023, a crescut, în luna octombrie 2024, atât ca serie brută cu 2,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%.