Esența zilei, 12 decembrie. România aderă la Schengen și cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie
În Articol
- Azi e joi, 12 decembrie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.
Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.
Salariul mediu net a ajuns la 5.268 de lei, în octombrie
Câştigul salarial mediu net în luna octombrie a fost 5.268 lei, în creştere cu 40 lei (+0,8%) faţă de luna septembrie 2024, iar comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,3%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie Agerpres.
În luna octombrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.612 lei, cu 59 lei (+0,7%) mai mare decât în luna septembrie 2024.
România a pierdut între 7 și 10 miliarde de euro pe an, în perioada non-Schengen
Conform tratatului de la Maastricht, România ar fi trebuit să fie admisă în Schengen încă din 2011. În cei 13 ani și 9 luni care s-au scurs de atunci, economia locală ar fi pierdut între 7 și 10 mld. euro pe an, din cauza opoziției venite din partea statelor membre, potrivit analiștilor consultați de Ziarul Financiar.
Numai transportatorii au pierdut 22 miliarde de euro în acelaşi interval, mai scrie publicația citată.
România aderă la Schengen și cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie
România și Bulgaria au intrat în sfârșit complet în spațiul Schengen, după ani de așteptare, deși, cel puțin România îndeplinea de mult cerințele necesare. Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025.
Timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE, a anunţat joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, scrie Economica.net.
Grindeanu despre Schengen: Timpul de așteptare la graniță se va reduce cu 30 de minute
Timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE, a anunţat joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, scrie Economica.net.
„Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 suntem membri deplini ai Spaţiului Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor; Carei”, a scris ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.
Românii și italienii au nevoie de 5-6 salarii anuale, în medie, pentru a achiziționa o locuință
Aproape 60% din tranzacțiile imobiliare au vizat principalele 6 centre regionale: Iași, Constanța, Timiș, București, Cluj și Brașov, arată o analiză publicată miercuri de BNR.
Pentru a-ți cumpăra un apartament standard (2 camere, 55 de metri pătrați) e nevoie de o sumă echivalând între 6,8 salarii anuale în București (pe fondul unor venituri salariale mai ridicate) și peste 11 ani în județul Cluj, în condițiile unor venituri salariale medii nete mai reduse relativ la valoarea locuințelor, scrie Hotnews.ro.
Poșta Română introduce opțiunea de plată cu cardul la poștaș, direct la domiciliu
BNR a identificat patru riscuri sistemice la adresa stabilității financiare a țării. Cel mai important pare a fi riscul deficitelor gemene, care poate fi accentuat și de cel geopolitic și de creșterea datoriei
Ultimul raport de stabilitate financiară întocmit de BNR, care arată oricum o creștere a riscurilor la adresa stabilității financiare, indică două riscuri sistemice clasificate la nivel sever și două moderate.
Cele severe sunt legate de contextul evenimentelor geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne (deficitele gemene). Cele moderate sunt legate de riscul de nerambursare a creditelor neguvernamentale și cele cibernetice, arată Economica.net.
Banca centrală subliniază că, pe plan intern, creșterea activității economice s-a menținut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc.
ANAF a extins sfera veniturilor pentru care trebuie depusă Declarația Unică
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus în transparență noul model de Declarație unică (Formular 212) care va trebui completată și depusă în 2025 de persoanele fizice care au avut în 2024 venituri din chirii, investiții, tranzacții crypto, activități independente și altele.
Declaraţia unică se depune până la data de 25 mai 2025 inclusiv, pentru declararea venitului realizat şi stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit şi a contribuţiilor sociale, arată Adevărul.ro.
Proiectul de ordin al ANAF pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 212 „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” vine cu o serie de modificări la forma actuală a Declarației unice.
ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale
Împrumuturile din acest an ale Guvernului PSD-PNL au ajuns, la final de noiembrie, la suma anuală record de 225,76 miliarde de lei (45 miliarde de euro).
Dimensiunea record a finanțărilor luate de Guvern vine pe fondul ieșirii de sub control a deficitului bugetar, ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral, potrivit Economedia.ro.
În luna noiembrie, o lună mai dificilă pentru Ministerul de Finanțe, marcată de volatilitate pe piețele financiare locale grație incertitudinilor cu privire la procesul electoral din țara noastră și rezultatele sale, Guvernul a făcut împrumuturi de peste 13 miliarde de lei.