Economist: Intrarea României în recesiune nu mai e o chestiune de ”dacă”. Orice creștere sub 5% înseamnă recesiune.  Modele de business se reașează

• Intrarea României în recesiune nu mai este o chestiune de ”dacă”, ținând cont că economia Europei devine tot mai necompetitivă în fața Statelor Unite ale Americii și Asiei și că România se confruntă în prezent cu deficite majore, a declarat pentru termene.ro Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice.

”Europa și-a pierdut toate avantajele majore pe care le avea, respectiv forța de muncă ieftină și bine calificată, energia ieftină din Rusia, nu mai are nici piață pentru mașinile ei pe combustibil. Germania, care era motorul economiei Europene, a intrat deja în recesiune. Cele câteva trusturi auto puternice ale Germaniei se bazau pe mașini pe combustibil care nu mai au o piață de desfacere. Pe de altă parte, pe piața mașinilor electrice Asia iese evident câștigătoare pentru că produce mașini cu componente mult mai ieftine”, a explicat economistul.

În opinia sa, Europa pierde tot mai mult teren în fața Americii și Asiei, atuurile celor doi competitori fiind accesul la energie ieftină și dezvoltarea inteligenței artificiale.

”Pendulul e în mișcare pentru că se reașează modelele de business, noile trenduri fiind dictate de Statele Unite ale Americii și Asia”, a declarat acesta.

Recesiune importată

Cum se poziționează România în raport cu acest deficit de competitivitate al Europei? Cel mai probabil,  vulnerabilitățile interne ale economiei ne vor aduce în postura de a importa recesiunea. În aceste condiții, recesiunea nu mai este o problemă de ”dacă”.

”La o datorie publică de 60% și cele trei deficite majore de 8% pe care le avem, respectiv deficitul bugetar, de cont curent și costul de împrumut, tot la nivelul de 8%, România se va afla în recesiune chiar dacă în 2025 va afișa o creștere scăzută, să zicem de 1%. Când randamentul pe care ți-l dă economia este de 1%, dar te finanțezi cu dobânzi de 8%, nu vorbim de o creștere reală”, a comentat Adrian Mitroi.

Potrivit acestuia, pentru a obține o creștere economică reală, avansul PIB ar trebui să fie de peste 5%, deci peste inflație.

România, cel mai mare vulnerabil stat UE

2024 a fost unul dintre cei mai slabi ani pentru România din punct de vedere al indicatorilor macro, în special din cauza deficitului bugetar excesiv, care a pus presiune și pe costurile de împrumut ale țării.

Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB, fiind depășit la nivel european doar de cel al Bulgariei – 8,7%. Spre comparație, media deficitelor bugetare la nivelul UE a fost de 2,9%.

În ceea ce privește deficitul de cont curent, acesta a ajuns în primele 11 luni din 2024 la 26,4 miliarde de euro, respectiv 7,4% din PIB-ul estimat pentru întregul an.

În trimestrul trei al anului trecut, România se afla chiar pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al  deficitului de cont curent, cu 9 miliarde de euro, nivel de două ori mai mare decât cel al Poloniei – 4,3 miliarde de euro. În același trimestru, Uniunea Europeană, și 16 dintre statele membre au înregistrat excedent de cont curent.

Legat de costurile de creditare – cel mai recent împrumut guvernamental de pe piața internă s-a făcut la dobânzi de 7,7% pe an.