DAE: Ce este și cum se calculează dobânda anuală efectivă?

DAE (dobânda anuală efectivă) permite consumatorilor să compare mai ușor costul creditelor.

Ce este DAE? Dobânda anuală efectivă sau rata anuală efectivă (DAE; effective annual rate = EAR, în lb. eng.) este rata dobânzii efectiv câștigate la o investiție sau efectiv plătite în cazul unui împrumut.

Dobânda anuală efectivă este egală sau mai mare cu dobânda nominală (dobânda afișată de instituțiile financiare). Este egală cu dobânda nominală dacă la împrumutul respectiv nu ar exista niciun alt comision sau cost, în cazul creditelor, sau dacă perioada aferentă dobânzii nominale este egală cu perioada de compunere – săptămânală, lunară, anuală, etc. (perioada de compunere este perioada după care la sold se adaugă dobânda strânsă pentru perioada anterioară), în cazul depozitelor.

Ce înseamnă DAE?

În legislația românească DAE (dobânda anuală efectivă) este definită doar pentru împrumuturi, textul de lege aferent regăsindu-se în OUG 52/2016. Astfel, la art. 3 pct. 14 din actul normativ amintit, se precizează că dobânda anuală efectivă reprezintă costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor – trageri, rambursări și costuri, viitoare sau prezente, convenite de creditor și de consumator. Costul total al creditului pentru consumator se determină ca diferență dintre valoarea totală plătibilă de către consumator și valoarea totală a creditului.

Care este rolul DAE?

DAE permite consumatorilor să compare, mai ușor, costul creditelor. Chiar dacă o dobândă nominală vi se pare mai atractivă, din punctul de vedere al contractantului de credit, o analiză a tuturor costurilor aferente unui împrumut ar putea să vă schimbe perspectiva și să vă arate că altul este creditul cel mai avantajos și nu neapărat cel cu dobânda nominală cea mai mică. De exemplu, la dobânzi egale care este împrumutul cel mai avantajos (contractat de exemplu pe 5 ani): unul la care se plătește un comision inițial de 2% din valoarea împrumutului sau altul cu un comision lunar de 0.1 %, ce se aplică soldului? DAE are ca scop, tocmai, posibilitatea unor astfel de comparații.

Cum se calculează DAE?

Calculul DAE este, de asemenea, strict reglementat, art. 29 din OUG 52/2016 conținând prevederile necesare respectivului calcul, precum și Anexa 1 din OUG 52/2016.

Ecuația de bază (destul e complicată, la prima vedere) care stabilește dobânda anuală efectivă (DAE) exprimă, pe perioada unui an, egalitatea dintre valoarea totală prezentă a tragerilor, pe de o parte, și valoarea totală prezentă a rambursărilor și a costurilor suportate, pe de altă parte, adică:

m m’

Σ C(k)(1 + X)^-t(k) = Σ D(l)(1 + x)^-S(l),

k=1 l=1

unde:

– X este DAE;

– m este numărul ultimei trageri;

– k este numărul unei trageri, așadar 1 ≤ k ≤ m;

– C(k) este valoarea tragerii k;

– t(k) este intervalul, exprimat în ani și fracțiuni de an, dintre data primei trageri și data fiecărei trageri ulterioare, așadar t(1) = 0;

– m’ este numărul ultimei rambursări sau plăți;

– l este numărul unei rambursări sau plăți;

– D(l) este cuantumul unei rambursări sau plăți;

– s(l) este intervalul, exprimat în ani și fracțiuni de an, între data primei trageri și data fiecărei rambursări sau plăți următoare.

DAE se determină pe baza ipotezei conform căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pe perioada convenită, iar creditorul și consumatorul își vor îndeplini obligațiile în condițiile și în termenele convenite în contractul de credit.

În cazul contractelor de credit care cuprind clauze care permit variații ale ratei dobânzii și, după caz, ale cheltuielilor incluse în DAE, dar necuantificabile la momentul calculării, DAE se calculează pe baza ipotezei conform căreia rata dobânzii și celelalte costuri vor rămâne fixe în raport cu nivelul stabilit în momentul încheierii contractului.

Pentru contractele de credit în cadrul cărora s-a convenit o rată fixă a dobânzii pentru o perioadă inițială de cel puțin 5 ani, la sfârșitul căreia are loc o negociere în vederea stabilirii unei noi rate fixe a dobânzii pentru o perioadă suplimentară, calculul DAE suplimentare, care are caracter ilustrativ, menționate în Fișa europeană de informații standardizate (FEIS), acoperă doar perioada inițială pe care se aplică rata fixă și se bazează pe ipoteza că, la sfârșitul perioadei cu rată fixă a dobânzii, capitalul rămas de rambursat este plătit.

Calculul ratei lunare a dobânzii/comisioanelor se va face: fie pe baza anului calendaristic de 365 sau 366 de zile (în cazul anului bisect), luând în calcul la numărătorul fracției formulei numărul efectiv de zile cuprins între scadențe, iar la numitorul aceleiași fracții 365 sau 366 de zile, după caz; fie, luând în calcul la numărătorul fracției numărul 30 de zile, iar la numitorul fracției numărul 360. Rezultatul calculului trebuie exprimat cu o precizie de, cel puțin, o zecimală. Dacă a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5, la zecimala precedentă se adaugă unu.

Când se calculează DAE?

Vorbim de DAE, în special, atunci când ne adresăm unei bănci pentru un credit (dar, DAE poate fi calculat pentru orice tip de finanțare: credit, leasing). Conform legii însă, orice formă de publicitate referitoare la contractele de credit trebuie să cuprindă informații standard, DAE fiind o astfel de informație standard ce trebuie pusă la dispoziția clientului. De asemenea, DAE este calculat și prezentat clientului, la încheierea oricărui contract de credit.

În cazul contractelor de credit care permit variații ale ratei dobânzii, creditorii informează consumatorul cu privire la posibilul impact al variațiilor asupra sumelor de plată și asupra DAE, cel puțin prin intermediul FEIS și prin contract.

Ce aspecte influențează valoarea DAE?

Dobânda nominală

Cel mai important element de cost al unui împrumut (și, prin urmare, și cel mai important element în calculul DAE) este dobânda (nominală a) creditului. În cazul în care sunt oferite rate ale dobânzii și costuri diferite pentru o perioadă sau sumă limitată, rata dobânzii și costurile cele mai ridicate se consideră a fi rata dobânzii și costurile pentru întreaga durată a contractului de credit.

Pentru contractele de credit în cadrul cărora s-a convenit o rată fixă a dobânzii pentru perioada inițială, la sfârșitul căreia se stabilește o nouă rată a dobânzii care este, ulterior, ajustată periodic în funcție de un indice de referință, calculul DAE pornește de la ipoteza că, la sfârșitul perioadei cu rată fixă a dobânzii, rata dobânzii este aceeași ca la momentul calculării DAE, pe baza valorii indicelui de referință de la acel moment, dar nu este inferioară ratei fixe a dobânzii.

Durata contractului de credit (Perioada de rambursare)

În cazul unei facilități de tip descoperit de cont, se consideră că suma totală a creditului a fost trasă în totalitate și pentru întreaga durată a contractului de credit. În cazul în care durata facilității de tip descoperit de cont nu este cunoscută, DAE se calculează în baza ipotezei că durata creditului este de 3 luni.

În cazul unui credit-punte, se consideră că suma totală a creditului a fost trasă în totalitate și pentru întreaga durată a contractului de credit. În cazul în care durata contractului de credit nu este cunoscută, DAE se calculează în baza ipotezei că durata creditului este de 12 luni.

În cazul unui contract de credit cu durată nedeterminată, altul decât o facilitate de tip descoperit de cont și decât un credit-punte, se presupune că pentru contractele de credit, al căror scop este de a achiziționa sau menține drepturi asupra unor bunuri imobile, creditul este furnizat pentru o perioadă de 20 de ani de la data primei trageri și cu importanta condiție ca plata finală efectuată de consumator să lichideze soldul capitalului, dobânzile și alte eventuale costuri. În cazul contractelor de credit al căror scop nu este de a achiziționa sau menține drepturi asupra unor bunuri imobile sau care sunt trase prin carduri de debit cu amânare la plată sau carduri de credit, perioada respectivă este de un an.

Un contract de credit cu durată nedeterminată este un contract de credit fără durată fixă și cuprinde creditele care trebuie să fie rambursate în totalitate în cadrul unei perioade de timp sau după o perioadă de timp dar care, odată ce au fost rambursate, devin disponibile pentru o altă tragere.

Modalitatea de tragere a creditului

Pentru calculul DAE, în cazul în care, prin contractul de credit se acordă consumatorului libertate în privința efectuării tragerilor, se consideră că suma totală a creditului este trasă imediat și în întregime.

Totuși, în cazul în care un contract de credit prevede modalități de tragere diferite, cu cu rate ale dobânzii și costuri diferite, suma totală a creditului se consideră a fi trasă la nivelul cel mai mare al costurilor și al ratei dobânzii aplicate mecanismului de tragere, cel mai frecvent, utilizat pentru respectivul tip de contract de credit.

În cazul în care, un contract de credit dă consumatorului libertate în privința efectuării tragerilor, în general, dar impune, printre diferitele modalități de tragere, o limitare în ceea ce privește suma creditului și perioada de timp, suma creditului se consideră a fi trasă la prima dată prevăzută în contractul de credit și în conformitate cu respectivele limite de tragere.

Modalitatea de rambursare a creditului

De obicei, capitalul este rambursat de consumator în tranșe lunare egale, începând cu o lună de la data tragerii inițiale. Totuși, în cazurile în care capitalul trebuie să fie rambursat în totalitate, într-o singură tranșă, în cadrul fiecărei perioade de plată, pentru calcularea DAE, tragerile și rambursările succesive ale întregului capital efectuate de către consumator sunt considerate a fi efectuate de-a lungul unei perioade de un an. Dobânzile și alte costuri se aplică în conformitate cu aceste trageri și rambursări de capital și, astfel, cum se prevede în contractul de credit.

Costuri incluse în calculul DAE

În costul total al creditului pentru consumator (DAE reprezentând exprimarea sa procentuală prin raportare la valoarea totală a creditului), sunt incluse dobânda, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu acel contract de credit și care sunt cunoscute de către creditor, costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit (în special, primele de asigurare, dacă încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obținerea creditului însuși sau pentru obținerea acestuia în concordanță cu clauzele și condițiile prezentate) și costul evaluării bunului.

Costurile deschiderii și menținerii unui anumit cont, costurile utilizării unui mijloc de plată atât pentru tranzacții, cât și pentru trageri din acel cont, precum și alte costuri legate de operațiunile de plată sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator, ori de câte ori deschiderea unui cont sau menținerea acestuia este obligatorie pentru obținerea creditului sau pentru obținerea acestuia în conformitate cu termenii și condițiile oferite.

De menționat că, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, costuri aferente contractelor de asigurare încheiate și, după caz, dobânda penalizatoare, alte costuri aferente creditului respectiv percepute de terți, precum și un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.

Costuri excluse în calculul DAE

Sunt excluse de la calculul DAE, costurile cu taxele notariale, costurile pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra bunului imobil și orice costuri plătibile de către consumator pentru nerespectarea angajamentelor prevăzute în contractul de credit.

Atenție

O diferență la nivel de zecimale a DAE (5,35% față de 5,75%, de exemplu) poate ascunde în cazul creditelor ce implică sume mari și perioade de creditare foarte lungi (de peste 10 ani, precum în cazul împrumuturilor ipotecare) diferențe ce pot ajunge la câteva mii sau zeci de mii de lei, în cazul sumelor totale de rambursat.

Ar mai fi de menționat și faptul că Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, act normativ asupra căruia urmează a se pronunța Curtea Constituțională (PL-x 664/2019), oferă o definiţie greşită a DAE, necorelată cu restul prevederilor cu privire la acest subiect (conform acesteia am avea DAE negativ în aproape orice situație). Practic se face o confuzie între valoarea totală plătibilă de către consumator și costul total al creditului.