Investitorii străini ar putea părăsi sau ocoli România după eliminarea facilităților fiscale

• Investițiile străine directe s-au redus semnificativ în ultimii ani, de la circa 10 miliarde de euro, în 2022, la 6-7 miliarde de euro, în perioada 2023-2024.

Din păcate, pe fondul măsurilor luate de Guvernul Ciolacu 2 prin Ordonanța Trenuleț, există toate șansele ca acestea să continue să scadă, mai ales că au fost eliminate o serie de facilități fiscale din domenii precum IT,  construcții, agricultură și industria alimentară.  În plus, deficitele bugetare sunt uriașe, iar forța de muncă înalt calificată este de domeniul istoriei, ceea ce nu au cum să atragă investitorii străini, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Un lucru este clar, însă, dacă am consulta statistica legată de importurile României:  este nevoie de capacități de producție de bunuri de consum, de exemplu, în primul rând, dar lista poate continua și cu alte sectoare în care producția autohtonă este deficitară.

 Facilitățile fiscale, o necesitate

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, spune că acordarea de facilități fiscale ar fi singura metodă prin care pot să fie atrași investitorii străini, la acest moment. Spre deosebire de alte țări, România nu prea mai are ce să le mai ofere, inclusiv forța de muncă înalt calificată ține mai mult de trecut decât de momentul actual.

„Facilitățile fiscale ar fi singurul lucru cu care am mai putea atrage investitorii. Dar cum poți să oferi facilități fiscale pe fondul acestor deficite bugetare uriașe? Statul Român trebuie să înțeleagă faptul că s-a cam epuizat capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare și că a venit momentul să reducă mai mult cheltuielile publice”, declară  Daraban.

Consumatorul este cheia

Mihai Daraban, șeful CCIR, afirmă că economia poate fi „formatată” pe ce vrea consumatorul, pentru că el este până la urmă cheia.

„Este foarte bine să crească PIB-ul pe consum bazat dacă se poate pe consum de marfă autohtonă produsă în România indiferent de naționalitatea producătorului”, spune Daraban.

Lista importurilor de mărfuri ar putea fi un punct de plecare, pentru că ea arată clar de ce au nevoie românii, iar în loc să importăm așa de multe produse, pe unele le-am putea face la noi. Este cazul electrocasnicelor, de exemplu, dar și al altor domenii unde importăm tot.

„Cel mai bun sondaj în rândul consumatorului este cifra de la importuri, acolo vedem exact ce vrea românul …. suntem consumatori de media și nu asamblăm niciun televizor… mai deunăzi importam 100% fier beton pentru construcții, acum am înțeles că s-a mai dat drumul la Oțelul Rosu, la alte zone productive pe acest segment”, a declarat Mihai Daraban pentru Termene.ro.

Deficit comercial tot mai mare

În 2023, România a avut un deficit comercial de circa 30 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a importurilor a fost de 122 miliarde euro, în scădere față de 2022, când nivelul era de 126 miliarde de euro, iar exporturile au ajuns la 93 miliarde euro, în creștere față de 2022, când se atingea 91 miliarde euro, potrivit datelor INS.

Pe primele 11 luni din 2024 deficitul comercial a depășit 30 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere de 4,5 miliarde euro, comparativ cu primele 11 luni din 2023.

Conform INS, în primele nouă luni ale anului tecut, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse precum mașini și echipamente de transport (47% la export și 36,5% la import) și alte produse manufacturate (28,7% la export și 28,9% la import).

Investiții străine directe, în scădere

Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) arată că fluxul net de investiții străine directe (ISD) a scăzut, în anul 2023, la 6,75 miliarde euro, de la 10 miliarde de euro în anul 2022.

Soldul ISD la 31 decembrie 2023 a atins nivelul de 118,231 miliarde euro, din care 84,76 miliarde euro – capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (71,7% din total sold ISD) și 33,47 miliarde euro – instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (28,3%).

În primele nouă luni din 2024, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat  5,3 miliarde euro, în creştere cu 3,69% faţă de cele 5,1 miliarde euro din perioada similară a anului 2023.

La finele lunii septembrie 2024, în România existau 269.386 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la peste 71,526 miliarde de dolari. Prima poziție era ocupată de investitori din Italia, respectiv 53.411 (capital subscris de 3,644 miliarde de dolari), în timp ce cea mai mare valoare a capitalului social aparţinea firmelor olandeze – 13,114 miliarde de dolari, în 6.186 de firme.

Modificările intervenite de la 1 ianuarie

Guvernul a decis, în ultimele zile din 2024, ca începând cu data de 1 ianuarie 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

După eliminarea facilităților fiscale, trebuie plătite următoarele taxe:

• Impozit pe venit de 10%,
• Contribuția la pensii (CAS) de 25%,
• Contribuția la sănătate (CASS) de 10%.

Trebuie precizat că, dacă în ultimii ani a fost voluntară contribuția la Pilonul II, acum ea este obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% de CAS.

Angajații care pierd cel mai mult în urma acestor modificări sunt cei din IT, unul din sectoarele fanion ale economiei românești, până în urmă cu câțiva ani. Concret, este vorba de o scădere a salariului cuprinsă între 650 de lei și 1109 lei după eliminarea facilităților fiscale prin intermediul Ordonanței Trenuleț în cazul IT-iștilor cu salarii de până în 10.000 de lei brut.