100.000 de străini non-UE vor primi permise de muncă în 2025. Firmele de recrutare susțin că economia avea nevoie de 300.0008

• În ședința de astăzi a Executivului de la Palatul Victoria va fi aprobată o hotărâre de guvern prin care se stabilește ca numărul migranților care pot primi permis de ședere în România din afara UE pe baza unui contract de muncă să fie de maximum 100.000. Este vorba de numărul muncitorilor străini care pot veni în 2025 să muncească în România. Aceștia se vor adăuga celor aproape încă 100.000 de muncitori în general asiatici care lucrează deja în țara noastră. Doar 100.000 de muncitori străini ar mai fi în România, din cei 250.000 intrați după 2021.

Guvernul României va adopta o hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători străini admiși pe piața forței de muncă în anul 2025. Hotărârea de guvern este luată în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată și al art. 29 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014. Este vorba de o lege  privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare.

În Hotărârea de Guvern care va fi adoptată astăzi se precizează în articolul unic al textului legislativ că „Pentru anul 2025 se stabilește un contingent de 100.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România”.

Contingentul de străin este necesar, conform notei de fundamentare hotărârii de guvern, de criza forței de muncă din Români.

„Criza forței de muncă la nivel național este o realitate, iar găsirea unor soluții pentru acoperirea deficitului de forță de muncă reprezintă una din prioritățile Guvernului României la acest moment. În contextul emigrației și a tendințele demografice negative, imigrația legală poate fi o soluție pentru a compensa deficitul de forță de muncă de pe piața internă a muncii, pentru a acoperi lipsurile pentru anumite calificări și pentru a susține creșterea economică. O astfel de abordare implică un management eficient al imigrației, dat fiind faptul că lucrătorii străini înlocuiesc pe piaţa muncii absenţa forţei de muncă naționale”, se precizează în nota de fundamentare.

Firmele de recrutare consideră că necesarul este de 300.000

Firmele de recrutare susțin, însă, că ar fi nevoie de până în trei ori mai mult peste limita anuală de 100.000 de muncitori străini pentru a acoperi cererea. În prezent, limita superioară impusă de stat este de 100.000 de muncitori, însă, ea ar trebui, cu siguranță, mărită pentru a acoperi deficitul existent pe piață, consideră specialistul în recrutare.

„Estimăm că necesarul de muncitori străini pentru România în 2024 este de aproximativ 200.000 – 250.000 de persoane, având în vedere cererea actuală din diverse industrii. (…) Dacă s-ar elimina anumite bariere birocratice, ar fi posibilă aducerea a până la 300.000 de muncitori străini pentru a satisface nevoile economiei”, susține Melania Pop, Business Development Manager International Work Finder (IWF). Construcțiile și Horeca sunt domeniile economice care apelează cel mai des la forță de muncă din străinătate.

IWF recrutează, în prezent, din 10 țări, în principal, din Nepal, Sri Lanka, India, Indonezia, Filipine, Egipt. În fiecare dintre aceste țări există minimum două agenții partenere, care sunt verificate constant, pentru ca IWF să se asigure că cerințele sale sunt respectate. „Explorăm întotdeauna noi regiuni, din Africa și Asia, însă recrutăm din ele doar când avem siguranța că putem oferi servicii și profesioniști la standarde înalte”, mai afirmă Melania Pop.

Doar 100.000 de muncitori străini ar mai fi în România, din cei 250.000 intrați după 2021

Pentru anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 1338/2023 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2024. Astfel, pentru anul în curs (2024) a fost stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini ce pot fi admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Conform datelor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până la data de 30 noiembrie 2024, au fost eliberate 99.268 avize de angajare/detașare, fiind totodată în curs de soluționare 5.957 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare pentru anul în curs.

Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție:

• în anul 2023 au fost eliberate 101.254 avize de angajare/detașare,
• în anul 2022 au fost eliberate 108.882 avize de angajare/detașare,
• în anul 2021 au fost eliberate 49.954 avize de angajare/detașare.

Conform datelor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, numărul străinilor posesori de permise de ședere temporară în scop de angajare, detașare/ICT/ înalt calificați, valabile la data de 30 noiembrie 2024, era de 97.732.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024, au fost eliberate 102.777 permise de ședere temporară în scop de angajare, iar în scop de detașare au fost eliberate 311 de permise de ședere.

Prin comparație cu anii precedenți:

• în anul 2023 au fost eliberate 82.321 permise de ședere temporară în scop de angajare și 455 permise de ședere temporară în scop de detașare,
• în anul 2022 au fost eliberate 56.974 permise de ședere temporară în scop de angajare și 190 permise de ședere temporară în scop de detașare,
• în anul 2021 au fost eliberate 36.660 permise de ședere temporară în scop de angajare și 422 permise de ședere temporară în scop de detașare.

Străinii care pot munci în România fără avize

În considerarea dispozițiilor art.3 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, printre categoriile de străini pentru care nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României și, pe cale de consecință nu sunt cuprinși în contingentul anual de lucrători străini, se regăsesc:

• străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;
• străinii titulari ai dreptului de şedere temporară în scop de muncă, încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru încadrarea în muncă la un alt angajator, cu contract individual de muncă cu timp parţial;
• cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic;
• străinii posesori ai unei Cărţi albastre a UE valabile, eliberată de un stat membru al Uniunii Europene, care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi în scop de muncă, în calitate de lucrător înalt calificat, în cadrul unei mobilităţi;
• străinii posesori ai unei Cărţi albastre a UE valabile, după 12 luni de angajare legală în muncă pe teritoriul României, în calitate de lucrător înalt calificat;
• străinii titulari ai dreptului de şedere pe termen lung acordat de un alt stat membru al Uniunii Europene, posesori ai unui permis de şedere pe termen lung conţinând menţiunea „Fost posesor de Carte albastră a UE”.
• străinii care urmează să desfăşoare activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii;
• străinii care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislaţia română care fac dovada în acest sens.