Cine finanțează agricultura românească. Mitul fondurilor europene și avântul IFN-urilor

• Randamentele producțiilor agricole în România au crescut semnificativ după aderarea la UE. La cereale, de exemplu, s-au dublat, datorită investițiilor care au crescut productivitatea.

În agricultura românească au intrat câteva zeci de miliarde bune după 2007, anul aderării la UE, acestea constituind în mare parte fonduri europene.

Băncile au avut și ele un aport important, ponderea creditelor acordate pentru agricultură dublându-se practic în cei 17 ani parcurși de la aderare.

Nu în ultimul rând, instituțiile financiare nebancare au devenit un creditor important pentru fermierii români.

Fonduri UE de miliarde

Din 2007 și până în prezent, România a primit fonduri europene pentru agricultură de peste 40 miliarde de euro, devenind unul dintre principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune a UE.

De altfel, aceste fonduri constituie și sursa cea mai stabilă de finanțare pentru agribusiness-ul românesc.

„Trăim cu mitul că nu am atras fonduri europene, în realitate, fondurile europene au fost, sunt și vor continua să fie o sursă stabilă de finanțare pentru agricultura românească. Ele au contribuit într-un mod evident la dezvoltarea acestui sector. De la aderarea la UE, România a primit peste 40 de miliarde de euro, ceea ce ne face să fim unii dintre principalii beneficiari ai PAC”, susține Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate Banking la BCR.

În opinia lui, există mulți antreprenori puternici în agricultura românească, ceea ce constituie o oportunitate.

Investițiile străine directe, volatile

În agricultură, intensitatea investițiilor străine directe este mai scăzută decât în alte sectoare. În 2023, stocul de investiții străine directe în Agricultură (ISD) a fost de 2,2 miliarde de euro, nivel mic raporat la fondurile europene, de exemplu.

Spre deosebire de fondurile UE, care au fost relativ stabile de-a lungul anilor, intrările de ISD în agricultură au fost volatile, după cum se arată într-o analiză realizată de BCR.

În 2023, vorbim de sume estimate undeva la 70 milioane de euro, adică aporpe jumătate față de anul anterior.

Băncile, interesate de agribusiness

Ponderea creditelor bancare acordate companiilor din agricultură a crescut la 5,1%, în 2024, față de 2,3% în 2007 și s-a apropiat de ponderea valorii brute a agriculturii„ în economia totală.

„Poate că evoluția stocului de credite nu a evoluat pe cât de repede ne-am fi dorit cu toții, însă s-a înregistrat o dublare a creditelor pentru firmele din agricultură, de la 2,3% în 2007 la 5,1%, în 2024, atenția aceasta având loc și pe fondul unei evoluții foarte rapide a activelor bancare de la intrarea în UE și până în prezent. Evoluția demonstrează o deschidere mai mare a băncilor către sectorul agricol , o mai bună înțelegere a potențialului acestui sector”, afirmă Cernescu.

În același timp, instituțiile financiare nebancare au un rol important în finanțarea agriculturii: creditele acordate companiilor din sector reprezintă 22% din totalul  veniturilor, iar agricultura ocupă locul al doilea după servicii.

Agricultura în 2023

Valoarea producției ramurii agricole în anul 2023, în prețuri curente, a fost de 109,891 miliarde lei, în creștere cu 0,6%,  potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producția vegetală are ponderea cea mai mare (60,3%) în structura valorii producției ramurii agricole, în scădere față de anul anterior cu 5,3 puncte procentuale.

În structura producției vegetale din anul 2023, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Sud-Muntenia (21,5%), Sud-Est (16,5%) şi Nord-Est (14,8%), în timp ce, în structura producției animale a aceluiași an, ponderea cea mai mare o au regiunile de dezvoltare: Nord-Est (20%), Nord-Vest şi Centru (15,3%), Sud-Muntenia (14,8%) şi respectiv Sud-Est (12,6%).

Articolul este realizat de Clever News Center pentru Business News by Termene.ro.