Apar noi tipuri de afaceri în HoReCa. Punctele Gastronomice Locale au trecut cu bine primul test

Înființarea Punctelor Gastronomic Locale este mai aproape de a deveni realitate după ce inițiativa a obținut avizul Consiliului Legislativ, deși reproșează „reguli insuficient conturate”. Dacă va fi adoptată, persoanele fizice sau juridice vor putea prepara și servi în locația proprie mai ușor produse culinare și băuturi, după rețete specifice zonei.

Pe 28 februarie anul acesta, un grup de 60 de parlamentari iniția proiectul de lege „Pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale”.

Este vorba de unități de valorificare a producției primare locale, situată în mediul rural, unde se prepară și se servesc produse culinare şi băuturi, după rețete specifice zonei pentru un număr maxim de 12 persoane simultan. Produsele alimentare pot proveni din producția proprie dar și de la producători, pescari, vânători, culegători din zonă.

Ce condiții trebuie să îndeplinească Punctul Gastronomic Local

Conform proiectului de lege, locația acceptată este una extrem de variată, de la incintele din locuințe particulare la ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescărești, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure, centre de colectare a vânatului, ocoale silvice, mănăstiri sau agropensiuni.

Astfel de centre pot fi înființate de către persoane fizice și persoane juridice. În primul caz, înregistrarea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor se face în baza atestatului de producător, a carnetului de membru vânător vizat pe anul în curs, a permisului de pescuit comercial vizat pe anul în curs sau a autorizației de recoltare.

În cazul persoanelor juridice, înregistrarea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a Punctului Gastronomic Local se realizează în baza documentelor care dovedesc existența unei producții primare de produse agricole, de produse forestiere nelemnoase, pescuit sau vânat.

Efectele apariției Punctelor Gastronomice Locale

Principalul factor vizat este cel al dezvoltării turismului rural, pornind de la bazele gastronomice și consacrând conceptul „De la fermă la consumator”. 

„Astfel, existența unor locuri de servire a mesei în zona rurală creează un lanț alimentar scurt și reprezintă tranziția către un sistem alimentar mai sănătos și durabil, prin promovarea și vânzarea produselor alimentare direct din exploatația agricolă, în special din gospodăria țărănească, aproape de sursa de producție primară.

Creșterea și diversificarea surselor de venit sunt o necesitate pentru dezvoltarea comunităților rurale din România, în special în zona montană, care, prin limitarea posibilităților de utilizare a terenurilor agricole, din cauza altitudinii și a condițiilor de climă, este considerată defavorizată”, arată inițiatorii în expunerea de motive.

Se mizează pe faptul că s-ar crea un model de socializare în jurul actului gastronomic tradițional, specific fiecărei zone, fenomen aflat în plină creștere la nivel european.

„În România, unde economia rurală este afectată de schimbarea accelerată a societății și unde un procent ridicat din populație este dependentă de agricultură, turismul activ și cel rural pot ajuta la diversificarea economiei rurale”, mai susțin inițiatorii.

Ca argument economic se arată că aceste tipuri de turism creează noi locuri de muncă, protejează şi sporesc cultura locală și tradițiile, dezvoltând astfel o cerere de servicii de bază în zona rurală.

Amendamentele oamenilor de afaceri

În opinia celor vizați, inițiativa este bună, dar prea restrictivă. O primă problemă este generată de limitarea numărului celor care pot beneficia de servicii.

„Dacă vine un grup mai mare, ce faci? Pui 12 peroane la masă și restul stau și așteaptă? Aș propune ca unitate de măsură maximă capacitatea unui autocar, sunt zone traversate de autocare ori microbuze ce ar putea opri în astfel de puncte”, consideră Radu Oprea, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, filiala Sud – Est (PTIRSE).

O altă problemă ține de complicațiile pe care le implică varianta animalelor sacrificate local și faptul că nu poți sacrifica un animal doar pentru a oferi două-trei porții ocazionale de mâncare, trebuie să existe alternative.

„Cheia Punctului Gastronomic Local este rețeta tradițională. Ar trebui permisă și cumpărarea unor ingrediente din magazinele locale sau chiar supermarket; dacă sacrifici un animal, ai nevoie de avizul veterinarului”, susține Radu Oprea. 

„Reguli insuficient conturate”

Intrată pe circuitul de avizare, inițiativa a primit un răspuns pozitiv din partea Consiliului Legislativ, deși i se reproșează mai multe aspecte.

Printre observațiile și propunerile făcute se numără faptul că Punctele Gatsronomice Locale sunt deja reglementate printr-o normă sanitar – veterinară aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 111/ 2008: „punctele gastronomice locale – unități reprezentate de bucătăriile particulare din incinta locuințelor din mediul rural, unde se prepară și se servesc produse culinare, după rețete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane”.

Ordinul ANSVSA nu prevede însă și persoanele juridice și nici locațiile aferente acestora.

„Din analiza soluțiilor legislative preconizate în prezentul proiect, s-a constata că se instituie reguli insuficient conturate, care nu sunt de natură să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă”, mai arată Consiliul Legislativ, ce vine cu câteva soluții de clarificare legislativă și acordă, în final, aviz pozitiv.