Ce este cash-flow-ul și de ce trebuie monitorizat?

Chiar și companiile profitabile pot eșua, dacă activitățile lor operaționale nu generează suficienți bani pentru a rămâne lichidă. Acest lucru se poate întâmpla dacă profiturile sunt legate de creanțe restante și de producția pe stoc sau dacă o companie cheltuie prea mult pentru acoperirea costurilor de capital. Prin urmare, investitorii, creditorii dar și managementul companiei vor fi extrem de interesați dacă firma are suficient numerar și echivalente de numerar pentru a-și plăti datoriile. Pentru a vedea dacă o companie este lichidă (își poate onora datoriile la timp), analiștii economici realizează analiza cash-flow-ului firmei, una dintre cele mai importante instrumente folosite în fundamentarea unor decizii de investiții.

Ce este cash-flow-ul sau fluxul de numerar?

Cash-flow-ul (flux de trezorerie ori flux de numerar, cum mai este cunoscut în limba română) constituie diferența dintre intrările și ieșirile de numerar realizate de o firmă într-o anumită perioadă de timp (o zi, o săptămână, o lună, un trimestru, un semestru, un an). De cele mai multe ori, analiza cash-flow-ului este făcută pe durata unui exercițiu financiar complet. În cazul instituțiilor de credit, o astfel de analiză trebuie să se realizeze zilnic, pentru a face față retragerilor de depozite ori acordării de credite.

Din punct de vedere legal, fluxurile de trezorerie sunt definite în Ordinul Ministerului Finanțelor Publice (OMFP) nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, la alin (1) punctul 453 al Anexei 1 (Capitolul 5), ca fiind intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar.

Tot din punct de vedere legal, sunt obligate să întocmească situația fluxurilor de trezorerie entitățile de interes public, precum și entitățile mijlocii şi mari care, la data bilanțului, depăşesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: a) totalul activelor: 4.000.000 EURO; b) cifra de afaceri netă: 8.000.000 EURO; c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50. Aceste entități întocmesc situația fluxurilor de trezorerie şi o prezintă drept parte integrantă a situațiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situațiile financiare anuale.

Cele mai frecvente utilizări ale cash-flow-ului sunt calcularea următorilor indicatori utilizați în analiza financiară și în managementul financiar: valoare actuală netă (VAN); rata internă de rentabilitate; lichiditatea; randamentul fluxului de numerar; fluxul de numerar pe acțiune; raportul de conversie în numerar; gapul/deficitul de finanțare.

Componentele fluxului de numerar

Conform aceluiași act normativ (OMFP nr. 1802/2014), fluxurile de trezorerie se pot clasifica pe activități de exploatare, de investiții şi de finanțare, din cursul unei anumite perioade. O singură tranzacție poate include fluxuri de trezorerie care sunt clasificate diferit. De exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât şi capitalul împrumutat, elementul de dobândă poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanțare. Unele tranzacții, cum ar fi vânzarea unui element al unei instalații, pot genera un câştig sau o pierdere, recunoscut(ă) în rezultatul perioadei curente. Fluxurile de trezorerie aferente acestui tip de tranzacții sunt fluxuri de trezorerie provenite din activități de investiții. Cu toate acestea, plățile în numerar pentru producerea sau dobândirea de active deținute în vederea închirierii către alții sunt fluxuri de trezorerie din activități de exploatare. Încasările de numerar din închirierea şi vânzarea ulterioară a acestor active sunt, de asemenea, fluxuri de trezorerie din activități de exploatare.

Activitățile de exploatare

Activitățile de exploatare sunt principalele activități producătoare de venit ale entității, precum şi alte activități care nu sunt activități de investiții sau de finanțare. Fluxurile de trezorerie provenite din activități de exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activități producătoare de venit ale entității. Prin urmare, ele rezultă în general din tranzacțiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului sau a pierderii. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activități de exploatare sunt:

1. încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
2. încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
3. plățile în numerar, efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;
4. plățile în numerar, efectuate către şi în numele angajaților;
5. plățile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepția cazului în care pot fi asociate, în mod specific, activităților de investiții şi de finanțare.

Activitățile de investiții

Activitățile de investiții constau în achiziționarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activități de investiții sunt:

1. plățile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate. Aceste plăți le includ şi pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare capitalizate şi la construcția, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;
2. încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate;
3. plățile în numerar pentru dobândirea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entități şi de interese în asocierile în participație (altele decât plățile pentru instrumentele considerate a fi echivalente de numerar sau pentru cele deținute în vederea plasării sau tranzacționării);
4. încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entități şi din vânzarea de interese în asocierile în participație (altele decât încasările pentru instrumentele considerate a fi echivalente de numerar şi pentru cele păstrate în vederea plasării sau tranzacționării);
5. avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părți;
6. încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor acordate altor părți.

Activitățile de finanțare

Activitățile de finanțare sunt activități care au drept rezultat modificări ale dimensiunii şi compoziției capitalurilor proprii şi împrumuturilor entității. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activități de finanțare sunt:

1. încasările în numerar provenite din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente de capitaluri proprii;
2. plățile în numerar efectuate către proprietari pentru a dobândi sau răscumpăra acțiunile entității;
3. încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, împrumuturilor, efectelor comerciale, obligațiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
4. rambursările în numerar ale sumelor împrumutate;
5. plățile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente aferente unui contract de leasing financiar.

Câştigurile şi pierderile nerealizate care provin din variația cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totuşi, efectul variației cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de numerar deținute sau datorate în valută este raportat în situația fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de trezorerie provenite din activități de exploatare, de investiții şi de finanțare.

Cum se calculează fluxul de numerar?

Fluxul de numerar este calculat prin efectuarea anumitor ajustări la venitul net, prin adăugarea sau scăderea diferențelor de venituri, cheltuieli și tranzacții financiare (care apar în bilanț și în contul de profit și pierdere) rezultate din operațiunile care se petrec de la o perioadă la alta. Aceste ajustări se fac din cauză că elementele care nu sunt în numerar sunt calculate în venitul net (contul de profit și pierdere) și în cadrul activelor și pasivelor totale (bilanț). Pentru că nu toate tranzacțiile implică elemente reale de numerar, multe elemente trebuie reevaluate atunci când se calculează fluxul de numerar din operațiuni. Ca urmare, există două metode de calcul al fluxului de numerar: metoda directă și metoda indirectă.

Metoda fluxului de numerar direct

Metoda directă adună diferitele tipuri de plăți și încasări în numerar, inclusiv numerarul plătit furnizorilor, încasările în numerar de la clienți și numerarul plătit ca salarii. Aceste cifre sunt calculate utilizând soldurile inițiale și finale ale unei varietăți de conturi și examinând scăderea sau creșterea netă a soldului conturilor.

Metoda fluxului de numerar indirect

Cu metoda indirectă, fluxul de numerar din activitățile de exploatare este calculat prin scoaterea mai întâi a venitului net din contul de profit și pierdere al unei companii. Venitul net nu este o reprezentare exactă a fluxului de numerar net din activitățile de exploatare, astfel încât devine necesară ajustarea câștigurilor înainte de dobânzi și impozite (EBIT) pentru elementele care afectează venitul net, chiar dacă nu s-au primit sau plătit încă numerar real pentru acestea. Metoda indirectă face, de asemenea, ajustări pentru a adăuga activități neoperate care nu afectează fluxul de numerar operațional al unei companii.

Rezultatul calculării fluxului de numerar poate fi pozitiv sau negativ.

Cash-flow pozitiv

Se înregistrează cash flow pozitiv, dacă intrările de numerar sunt mai mari decât ieșirile de numerar.

Cash-flow negativ

Se înregistrează cash flow negativ, atunci când intrările de numerar sunt mai mari decât ieșirile de numerar.

Fără analize suplimentare, fluxul negativ de numerar nu ar trebui să creeze probleme. Uneori, fluxul negativ de numerar este rezultatul deciziei unei companii de a-și extinde activitatea într-un anumit moment, ceea ce ar fi un lucru bun pentru viitor.

De ce este importantă monitorizarea cash-flow-ului?

Fluxul de numerar are multe utilizări atât în managementul unei afaceri, cât și în efectuarea analizei financiare. De fapt, cash-flow-ul este una dintre cele mai importante valori din domeniile financiar și contabil. Situația fluxului de numerar permite investitorilor să înțeleagă modul în care se desfășoară operațiunile unei companii, de unde provin banii și cum sunt cheltuiți banii. Ea este importantă, deoarece îi ajută pe investitorii să stabilească dacă o companie are o bază financiară solidă.

Concluzie

O situație a fluxului de numerar este o măsură valoroasă a forței, a profitabilității și a perspectivelor pe termen lung pentru o companie.