Esența zilei, 13 ianuarie. Romgaz, cu 50% din Neptun Deep: Până în acest moment, nu am comercializat gaze din Marea Neagră

• Azi e luni, 13 ianuarie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.

Depozitele de gaze ale României au scăzut sub nivelul de 60%

Debutul timpuriu al sezonului rece din acest an, creșterea consumului cauzată de vreme și, fapul că sistemul românesc este în general în poziție de export, cu cele mai multe livrări către Republica Moldova, duc la o scădere destul de rapidă a rezervei de gaze înmagazinate în depozitele subterane din România. Situația estre cam aceeași în toată Europa, România având însă avantajul producției interne curente.

Astfel, la data de 12 ianuarie, depozitele de gaze ale României mai erau pline doar în procent de 59,58%, înregistrând echivalentul a 20,17 TWh de gaz, potrivit datelot Gas Infrastructure Europe (GIE), care monitorizează datele de la toți operatorii de stocare a gazelor din Europa, scrie Economica.net.

Ministrul Finanțelor: Nu se majorează TVA. Este un subiect închis. Nu se ia în calcul nicio modificare a impozitării muncii

Ministerul Finanțelor nu ia în calcul vreun scenariu pentru majorarea TVA la construcția bugetului pentru anul 2025, iar taxa nu va fi majorată nici după alegerile prezidențiale, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, încercând să pună capăt, printr-un mesaj cât se poate de ferm speculațiilor că TVA ar putea fi majorată.

Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 0,29%, în noiembrie 2024

595,5 milioane de lei, de la 597,2 milioane de lei în octombrie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF) și consultate de Agerpres.

Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 9,5%, de la 166 milioane de lei la 181,8 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au scăzut cu 3,14%, de la 332 milioane de lei, în octombrie 2024, la 321,6 de lei în noiembrie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un regres de 7,16%, de la 99,2 milioane lei la 92,1 milioane lei.

Scade atractivitatea Europei pentru mediul de afaceri

Un proiect de raport al Comisiei Europene arată că UE se confruntă cu o scădere a atractivităţii ca locaţie pentru dezvoltarea noilor afaceri, conform unei ştiri a agenţiei de presă DPA.

Raportul va fi prezentat oficial la mijlocul acestei săptămâni şi arată că aproape o treime din aşa-numitele start-up-uri „unicorn” înfiinţate în Europa, companiile nou înfiinţate care ajung la o valoare de peste un miliard de dolari, şi-au mutat sediul în străinătate în perioada 2008 – 2021. Cele mai multe s-au îndreptat către Statele Unite. De asemenea, doar patru dintre cele mai mari 50 de companii tehnologice din lume sunt europene, scrie Bursa.ro.

Romgaz, cu 50% din Neptun Deep: Până în acest moment, nu am comercializat gaze din Marea Neagră

Primul contract cu gazul din Neptun Deep a fost anunţat pe surse de o agenţie de ştiri străină, Reuters, pe data de 9 ianuarie, părţile semnatare, potrivit ştirii iniţiale fiind OMV (Austria) şi Uniper (Germania). De fapt, vânzătorul a fost OMV Petrom. Uniper refuză să comenteze, OMV Petrom spune că nu comentează detalii comerciale, iar instituţiile statului cu rol cheie în vânzarea gazului din Marea Neagră comunică vag sau pur şi simplu ignoră total solicitările, cum este cazul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, condusă de un fost şef al Comisiei SRI, care are drept de preempţiune pe gazul din Marea Neagră.

De partea cealaltă, Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, care are 50% din Neptun Deep, la fel ca OMV Petrom, spune că va fi transparent la vânzarea gazului care i se cuvine din Marea Neagră, scrie Ziarul Financiar.

Surse: Guvernul va indexa pensiile la 1 septembrie

Guvernul va indexa pensiile de la 1 septembrie, majorarea urmând să fie prinsă în proiectul de buget pe anul 2025, au afirmat surse guvernamentale consultate de Economedia și G4Media. Nu este cunoscut procentul cu care vor fi majorate pensiile.

Legea prevedea o majorare cu rata inflației, de la 1 ianuarie 2025, ceea ce ar fi adus o crește de 10,4% în acest an. Totuși, Guvernul a înghețat pensiile de la 1 ianuarie 2025, prin ordonanța „trenuleț” sau a „austerității”, dar după ce în anul 2024 au avut loc totuși două majorări ale pensiilor, o dată la începutul anului și încă o dată la 1 septembrie după procesul de recalculare după o nouă lege, scrie Economedia.ro.

Barna Tanczos, noul ministru de Finanțe: Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe, dar ANAF va veni cu venituri suplimentare mai ambițioase. Vom tăia iar cheltuieli. După buget, pregătim reformă fiscală. Anunț despre impozitarea marilor averi

Ministerul Finanțelor construiește bugetul cu ținte de deficit în termeni cash (standard național) și ESA (standard UE) de 7% din PIB, în linie cu angajamentele din planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană (CE), anunță, într-un interviu pentru Profit.ro, noul ministru de resort, Barna Tanczos.

Acesta spune ferm că Finanțele fac „bugetul fără majorări de impozite și taxe”.

Întrebat de Profit.ro din ce sursă vor fi însă asigurate cele circa 26 miliarde lei prevăzute în planul fiscal să provină suplimentar din măsuri fiscale în 2025, ministrul a explicat că venituri de circa 6-7 miliarde de lei sunt asigurate de măsurile din ordonanța trenuleț, adoptată pe finalul anului trecut, în timp ce restul de aproximativ 20 de miliarde de lei nu va fi acoperit prin măsuri fiscale, ci prin stabilirea unei ținte mai ambițioase de îmbunătățire a colectării la ANAF și din reduceri suplimentare de cheltuieli.

Din ce va crește Economia în 2025: optimism bazat pe tendințe opuse celor actuale, după confirmarea de la INS că 2024 a fost un an neașteptat de slab

INS a revizuit în ușoară creștere datele privind evoluția PIB din primele nouă luni din 2024, noile date indicând un avans de 0,9% față de aceeași perioadă din 2023 (cu 0,1 pp în plus față de estimarea anterioară). Pentru T3, INS a calculat o scădere de 0,1% față de T3 2023 pe serie ajustată sezonier (anterior estima o scădere de 0,3%), respectiv o stagnare față de trimestrul precedent (anterior estima o contracție de 0,1%).

Pentru 2025, dar și pe termen mediu, creșterea economică pare să depindă cu precădere de evoluția investițiilor, în contextul unei plafonări a consumului intern și extern, potrivit celei mai recente prognoze a CNSP, care are în vedere un avans foarte optimist, de 2,5% din PIB în acest an, arată CursdeGuvernare.ro.

Evoluția IRCC în semestrul al II-lea din 2025 depinde de rezultatele alegerilor din mai. Dacă nu sunt surprize, ratele la creditele ipotecare vor scădea treptat tot anul

Dacă în prezent nivelul IRCC este de 5,66%, iar din trimestrul al doilea el va fi de 5,55% (conform tranzacțiilor zilnice derulate pe piața interbancară până acum), pentru trimestrul al treilea și al patrulea nivelul acestuia poate fi doar prognozat.

Dacă la alegerile din luna mai 2025 nu vor exista surprize, cum au fost în luna noiembrie 2024, IRCC ar putea coborî la 5,44% și 5,25%. Chiar și așa, declajul dintre dobânzile fixe și cele variabile (legate de IRCC) la creditele ipotecare va rămâne de peste 250 de puncte de bază în 2025, arată Economica.net.