Alegeri locale în septembrie, alegeri parlamentare în decembrie

Link Universul juridic: click aici

Alegerile revin în atenţia guvernanţilor români şi se discută, deja, despre stabilirea datelor la care vor fi programate alegerile locale şi cele parlamentare.

„Premierul Ludovic Orban a declarat joi că alegerile locale pot fi organizate în luna septembrie, dacă primul val al pandemiei va trece până la începutul lunii iulie, iar în cazul alegerilor parlamentare, care ar trebui să aibă loc în luna decembrie, se poate asigura o prezenţă mare la urne prin introducerea votului prin corespondenţă inclusiv în ţară sau votul electronic”, scrie Agerpres, care citează declaraţiile premierului din cadrul unui interviu acordat B1 TV.

„În mod normal, alegerile parlamentare trebuie organizate în data de 6 decembrie. Cam asta este data posibilă.  Sigur, în cazul în care va veni un al doilea val (al epidemiei, n.r.) în toamnă, ne va găsi mult mai bine pregătiţi şi eu cred că, dacă luăm măsuri corecte, cum am luat şi în faţa primului val, răspândirea virusului nu va fi atât de de mare şi dacă şi adăugăm câteva modalităţi de vot – votul prin corespondenţă, inclusiv în ţară, sau votul electronic bine securizat, putem asigura o prezenţă la vot semnificativă”, a explicat premierul, notează Agerpres.

Rareş Bogdan, fiind invitat la „Marius Tucă Show”, a menţionat chiar şi o data la care ar putea fi organizate alegerile parlamentare.

„Alegerile vor fi în 5 decembrie, alegeri generale, iar alegeri locale, încercăm să organizăm la sfârșit de septembrie început de octombrie”, a spus europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, notează Cotidianul, citând declaraţiile din interviul menţionat.

Şi tot în cadrul aceluiaşi interviu europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat, joi, la „Marius Tucă Show”, că „România poate împrumuta 20 de miliarde de euro pentru a salva economia”.

„Rareş Bogdan a declarat la „Marius Tucă Show” că din punct de vedere al datoriei publice România este pe locul 21 din 27 de țări ale Uniunii Europene”, mai scrie Cotidianul.

Presa scrie azi şi despre una dintre priorităţile României din acest moment: relansarea economiei. O soluţie ar putea fi Programul IMM Invest, care ar urma să fie reluat în câteva zile.

„Programul IMM Invest va fi reluat în câteva zile şi va veni cu noutatea prin care clienţii pot să cumuleze creditul pentru investiţii cu linia de credit pentru capital de lucru”, a declarat, joi seara, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, arată Agerpres.

„Referitor la IMM Invest, programul este foarte bun şi este o schemă de ajutor de stat care a fost aprobată de Comisia Europeană, pe când alte ţări nu au avut această schemă. Avem o problemă de IT. În câteva zile, programul va reporni. În această seară am modificat puţin normele, pentru că am mai primit de la Comisia Europeană încă o relaxare: clienţii pot să cumuleze creditul pentru investiţii cu linia de credit pentru capital de lucru şi pot avea acces la mai mulţi bani, să le cumuleze pe cele două. IMM Invest este un program făcut pentru minimum 40.000 de IMM-uri. În România, astăzi, sunt bancabile în jur de 12, 13, maxim 15.000 de IMM-uri. Deci, ne-am luat o marjă faţă de numărul de IMM-uri bancabile mare. În aşa fel arătăm clar că acele IMM-uri care nu ar fi putut să ia credite astăzi vor putea să acceseze aceşti bani”, a explicat ministrul Cîţu la TVR 1, scrie Agerpres.

„Se dau bani în plus pe lângă salariu. Cine poate beneficia de asta. Precizări oficiale”, scrie Capital.

„Ordonanța de Urgență a Guvernului 30/2020 limitează indemnizația de șomaj tehnic suportată de către stat în situația unui angajat care are un contract cu normă întreagă activ pe perioada stării de urgență. Cu toate acestea, nu este prevăzută vreo restricție în cazul în care angajatul în discuție are activ un contract cu normă partial”, arată Capital.

„Concret, dacă un salariat are două contracte de muncă, unul cu normă întreagă sau parțială suspendat și unul cu normă parțială activ, poate să cumuleze salariul primit pentru contractul activ cu indemnizația de șomaj tehnic acoperită de stat pentru contractul inactiv. Conform Codului Muncii, o normă întreagă înseamnă un program de lucru de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, iar o normă parțială implică un program mai scurt decât cel aferent normei întregi”, mai scrie Capital.

Dacă guvernul vorbeşte despre o relaxare a măsurilor de circulaţie după 15 mai, fostul Preşedinte Traian Băsescu avertizează asupra pericolului în care ne vom afla dacă aceste măsuri intervin fără a cunoaşte adevărata dimensiune a infectării populaţiei cu COVID-19.

„Vă pregătiţi să faceţi o mare eroare! 15 mai este prea devreme să relaxaţi măsurile de izolare pentru că s-au făcut prea puţine teste. De aceea habar nu aveţi despre imaginea reală a infecţiei în structura populaţiei”, a scris fostul Preşedinte Traian Băsescu, joi, într-un mesaj adresat ”decidenţilor”, arată News.ro.

Traian Băsescu face referire la recomandarea OMS: „testaţi, testaţi, testaţi”.

„Dacă în aceste condiţii veţi diminua restricţiile şi izolarea pe 15 mai, valul doi al pandemiei ar putea fi foarte puternic. Amânaţi pentru 15 iunie ridicarea restricţiilor şi implicit a stării de urgenţă. Eventual modelaţi unele măsuri prin următorul decret ( Ex: măriţi la 3 ore timpul pensionarilor şi mutaţi intervalul mai devreme – este deja foarte cald la orele amiezii). Lăsaţi timpul necesar pentru ca asimtomaticii să-şi consume singuri boala.  Creşteţi masiv numărul de testări zilnice pentru a le da o şansă celor netestaţi, dintre care unii mor sufocaţi în casele lor, fără nici un fel de asistenţă medicală. Dispuneţi reluarea activităţilor economice, dar cu respectarea normelor de siguranţă sanitară”, a mai scris fostul Preşedinte, notează News.ro.

Fostul Preşedinte cere, de asemenea, ca şcolile să nu fie redeschise până în data de 15 iunie, mai notează jurnaliştii.

„Nu reluaţi zborurile dinspre şi către destinaţii care au fost focare ale infecţiei cu SARS-COV-2. Întăriţi măsurile de carantină. Şi încă odată, măriţi numărul de testări la 10 – 15 mii pe zi”, a mai scris fostul Preşedinte Traian Băsescu, arată News.ro.

Presa consemnează şi demiterea profesorului Adrian Streinu-Cercel de la conducerea Comisiei speciale de luptă împotriva epidemiei COVID, din cadrul Ministerului Sănătăţii.

„Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, joi, că profesorul Adrian Streinu-Cercel a fost demis de la conducerea Comisiei speciale anti-Covid din Ministerul Sănătăţii şi nici nu mai este membru al acesteia. Locul său a fost luat de Adriana Pistol, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică”, scrie News.ro.

Seară frumoasă!