Rolul CNP-ul fiscal – acordarea de reduceri de taxe pentru persoane fizice: replica dată de ministrul Finanțelor criticilor

• Într-o postare pe Facebook, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a răspuns la cele mai multe dintre criticile ce au vizat recentul proiect de modificare al codul de procedură fiscală și măsura care propune introducerea CNP-ului fiscal. În context, acesta a explicat că CNP-ul nu va reprezenta o ingerință în viața privată a românilor ci va fi folosit de Finanțe pentru a acorda facilități fiscale persoanelor fizice.

Unele critici la adresa codului de procedură au avut ca țintă prevederea referitoare la obligația vânzătorilor de clădiri, terenuri și mijloace de transport de a achita datoriile către ANAF înainte de a face tranzacția.

”O astfel de prevedere există deja de mult timp, pentru achitarea obligațiilor la bugetele locale. Refuz să cred că dacă ești candidat la prezidențiale uiți instant legea cu care trebuie să lucrezi în fiecare zi. Atenție! Vânzătorul nu este obligat să își achite datoriile înainte (așa cum se întâmplă cu obligațiile la bugetul local) ci o poate face din banii obținuți pentru bunul care face obiectul vânzării. Este o măsură de responsabilitate fiscală și de respectare a legii, care protejează interesele publice ale tuturor celor care își plătesc corect taxele”, a explicat ministrul.

”Într-o democrație funcțională, protejarea drepturilor individuale trebuie să fie echilibrată cu respectarea legii și a responsabilităților față de comunitate. Invocarea dreptului la proprietate ca argument împotriva acestei măsuri reflectă o înțelegere limitată a principiilor de drept”, a mai argumentat acesta.

CNP-ul pe factură, o măsură opțională

Ministrul s-a referit totodată la criticile potrivit cărora extinderea e-Factura la tranzacțiile B2C va fi o ingerință în viața privată a românilor întrucât pe aceste facturi va fi inscripționat CNP-ul sau un cod de identificare fiscală care vor permite identificarea celui care a făcut tranzacția.

În replică, Marcel Boloș a argumentat că ”în proiectul de act normativ scrie clar că este o măsură opțională. Nu va oblige niciodată statul pe cineva să își treacă CNP-ul sau orice altă formă de identificare pe facturi/ bonuri. Nu ne interesează ce își cumpără oamenii, mereu ne-a interesat doar să restrângem pe cât posibil canalele prin care se face evaziune fiscal”.

Acesta a mai scris că CNP-ul fiscal va ajuta statul să introducă ”un sistem prin care românii care cer bonul fiscal la anumite servicii și magazine, precum coafor, service auto sau magazine de cartier (acolo unde este evaziune mare), să poată primi reduceri de taxe și chiar și sume de bani înapoi.”.

În context, el s-a adresat și celor care s-au plans de avalanșa de noi prevederi ce au vizat în special sistemele e-Factura, e-TVA, e-Transport și care au criticat faptul că acestea au fost introduse într-o perioadă prea scurtă de timp.  ”Știm cu toții că am introdus o perioadă de șase luni de acomodare, când nu s-au aplicat sancțiuni pentru cei care nu au folosit sistemul”, a replicat Boloș.

Reducerea plăților în numerar pentru cei care nu au plătit taxele

Legat de diminuarea plăților în numerar, ministrul Bolos a spus că a ”propus reducerea plafoanelor în numerar doar pentru cei care nu își achită impozitele și taxele și au popriri puse pe cont. Deci rău platinicii care fentează statul”.

”Ce este rău în asta? Să rămânem în continuare cu 175 miliarde lei creanțe neîncasate? Să ne uităm neputincioși la evazioniști? Să nu uităm că doar de aici vin banii de salarii pentru profesori, salariile pentru medici, banii pentru pensii, banii pentru autostrăzi și multe ale proiecte adresate românilor”, a explicat ministrul.

175 de miliarde de lei, creanțe neîncasate la buget

”Atunci când ești ministrul Finanțelor și ai în față 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget, un GAP TVA de 32 miliarde lei, un GAP de impozit pe venit de 19 miliarde lei, un GAP la contribuțiile sociale de 53 miliarde lei, îți pui în permanență întrebarea: ce este corect de făcut pentru ca mediul de afaceri și popoluația să nu aibă parte de noi și noi sarcini fiscale? Pentru că introducerea de noi taxe NU este o soluție”, a mai scris Marcel Boloș.

El a reamintit că noile măsuri ce au în vedere reducerea deficitului vor ajuta România să respecte acordul convenit cu Comisia Europeană pentru readucerea deficitului în ținta de 3% în următorii 7 ani.

”Țopăiala aceasta a pseudoprofesioniştilor pe măsurile fiscale, fie ei oameni politici sau veritabili consultanți fiscali, face un mare rău României în relația cu Comisia Europeană, care dă imaginea unei degringolade în angajamentul ferm si fără echivoc de consolidare fiscal bugetar pe care România trebuie să îl urmeze în următorii 7 ani. Măsurile propuse NU se adreseaza contribuabililor corecţi şi cinstiți”, a argumentat ministrul.

Negocieri cu Comisia Europeană pe tema reducerii deficitului

În primele 6 luni, deficitul bugetar a fost de 3,6% din PIB, 63,67 miliarde lei, comparativ cu 2,32% din PIB, de 37,21 miliarde lei, în primele șase luni ale anului 2023.

Ținta de deficit pentru întreg anul este de 5% din PIB, circa 87 miliarde de lei, însă aceasta nu mai este considerată ca fiind realistă, așteptarea generală fiind ca deficitul să se situeze la un nivel mai ridicat. Comisia Europeană estima că în 2024 România va înregistra un deficit bugetar (ESA) de 6,9%.

Acesta este nivelul de la care, în urma negocierilor care vor fi derulate până la sfârșitul anului, România va începe programul de reducere a deficitului bugetar pe noul cadru financiar al UE (care înlocuiește procedura de deficit excesiv).

Cu toate astea, nu este exclus ca la final de an deficitul bugetar să fie chiar mai accentuat. Astfel, în iulie premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul va semna cu CE un acord pentru reducerea deficitului bugetar pe durata a 7 ani, cu o scădere de 0,74 puncte procentuale anual. Luând în calcul rata de scădere și faptul că ținta de 3% ar urma să fie atinsă abia peste 7 ani, reiese că anul acesta deficitul bugetar ar urma să ajungă la 8%.