Ministerul Finanțelor dorește să introducă stimulente fiscale pentru companiile care investesc în cercetare și dezvoltare

Ministerul Finanțelor dorește să introducă stimulente fiscale pentru companiile care investesc în cercetare și dezvoltare
Ministerul de resort propune o măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, menită să încurajeze inovarea și progresul tehnologic, prin extinderea numărului contribuabililor care beneficiază de deduceri fiscale pentru investițiile în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Concret, se propune reglementarea scăderii din impozitul minim pe cifra de afaceri a valorii obținute prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% aplicată cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență.

Măsura este propusă întrucât la acest moment contribuabilii care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri nu beneficiază de stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

„Progresul tehnologic este motorul principal al creșterii economice, tocmai de aceea trebuie să facem tot ce putem pentru a oferi companiilor din România un cadru competitiv, care să le permită să concureze de la egal la egal cu firmele din alte state. Acesta este raționamentul pentru care am propus extinderea facilităților și către cei care plătesc impozit minim pe cifra de afaceri, pentru a veni în sprijinul unor mari companii preocupate să inoveze precum Dacia, Bosch, Farmec, Chimcomplex, Continental, Uipath etc.”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.

Propunerea companiilor

Proiect realizat în urma consultărilor cu mediul de afaceri

„După o serie de consultări cu mediul de afaceri, venim cu această propunere, care ne poate ajuta să reducem decalajul față de alte state din UE, care încurajează mult mai puternic cercetarea-dezvoltarea. Facilitățile fiscale pentru aceste activități există de mulți ani în România și datele noastre arată că sunt 800 de companii care au beneficiat până acum, fiind înregistrate deduceri anuale de peste 1 miliard lei”, a declarat Marcel Boloș, Ministrul de Finanțe.

Implementarea acestui act normativ va permite continuarea stimulării, începând de la data aplicării, respectiv începând cu anul 2024, a activităților de cercetare-dezvoltare desfășurate de marile întreprinderi, obligate la plata impozitului minim pe cifra de afaceri.

Având în vedere că rezultatul fiscal al anului 2024 încă nu a fost definitivat, se propune aplicarea acestei scăderi și pentru determinarea impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri aferent anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Efecte pozitive

Efectul stimulativ al măsurii propuse privind deducerea fiscală aplicabilă și la plata impozitului minim pe cifra de afaceri va consta în:

  • reinvestirea fondurilor deduse în cercetare-dezvoltare;
  • creșterea investițiilor și cheltuielilor aferente activităților de cercetare-dezvoltare;
  • atragerea de noi proiecte de cercetare-dezvoltare în România;
  • recunoașterea activităților de cercetare-dezvoltare ca fiind într-adevăr de importanță strategică.

Propunerea este susținută și a fost discutată cu asociațiile reprezentative ale mediului de afaceri național, respectiv: Confederația Patronală „CONCORDIA”, Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Ne exprimăm susţinerea fermă pentru proiectul de lege care vizează modificarea Codului fiscal în beneficiul companiilor care investesc în cercetare-dezvoltare şi plătesc impozit minim pe cifra de afaceri, proiect de act normativ publicat în transparenţă decizională", precizează reprezentanții AHK România într-un comunicat de presă.

„Considerăm că această iniţiativă legislativă care vine ca o completare pentru cadrul IMCA, implementat la începutul anului, reprezintă un pas esenţial în direcţia consolidării ecosistemului de inovare din România şi stimulează creşterea economică pe termen lung", a declarat Sebastian Metz, director general AHK România.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A